Stomacul secretă un acid care ajută procesul de digestie, dar când glandele gastrice produc acid în exces, apare fenomenul cunoscut sub numele de aciditate, mai precis hiperaciditate gastrică. În cadrul acidităţii se produce o mişcare a sucurilor gastrice din stomac înspre esofagul inferior, fiind vorba de o situaţie ce apare în special când conţinutul de acid clorhidric se deplasează în sus, către esofag şi provoacă disfuncţionalităţi ale acestuia.
Arsuri şi dureri
Aciditatea gastrică este asociată cu o serie de simptome, la apariţia cărora e indicat să consultaţi un medic specialist. Senzaţia de arsură sau durere la stomac apare cam la o oră după ce aţi mâncat, fiind însoţită de foame şi durere constantă în abdomen. În plus, aciditatea este "trădată" de simptome precum regurgitare, greaţă, gust amar în gură, vărsături şi scăderea poftei de mâncare. Poate apărea şi fenomenul de piroză, adică o senzaţie de arsură în piept, în spatele sternului şi în gât, determinată de iritaţia esofagului. Acest fenomen apare imediat după masă şi poate fi agravat de creşterea presiunii intra-abdominale, când vă încordaţi sau când ridicaţi o greutate. “Hiperaciditatea gastrică poate apărea din cauza consumului excesiv de alcool sau în urma consumului de alimente bogate în grăsimi, mâncăruri de la fast food, prăjeli sau alimente foarte condimentate. Se poate declanşa şi dacă stomacul este ţinut gol pentru mult timp sau dacă obişnuiţi să săriţi peste micul dejun", precizează Dana Dascăl, medic rezident medicină de familie. Dieta recomandatăÎn cazul în care suferiţi de hiperaciditate gastrică, mâncaţi mazăre, pere, mere, caise, piersici, prune şi cireşe, pepene, banane şi evitaţi mâncărurile prăjite, murăturile şi alimentele iuţi sau condimentate. Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scăzând producerea de acid. La fel şi măslinele coapte (nu şi cele conservate în oţet), care pot fi folosite în cantitate de 4-6 la o masă. Sucurile alcaline, obţinute din varză, cartof, morcov, sfeclă roşie, castravete, urzică, nu ar trebui să vă lipsească din alimentaţie. Casnic, se obţin cu ajutorul storcătorului electric centrifugal. Se recomandă o cură de 2-3 zile, în care să se consume exclusiv aceste sucuri ce reduc aciditatea gastrică şi reglează digestia. Dacă organismul nu se acomodează la acest tratament, puteţi încerca o variantă mai uşoara: se beau câte 50 ml (un sfert de pahar) de suc de varză, înainte de fiecare masă cu 30 de minute, iar la o oră după masă suc de cartofi - 50 ml. La fel de important e să vă stabiliţi un program de masă şi să-l respectaţi întocmai, să beţi cât mai multă apă şi să nu săriţi peste mese. Renunţaţi la usturoi, ceapă, piper, ridichi şi varză şi mâncaţi mai multe legume verzi cu frunze. Obişnuiţi-vă să mâncaţi uşor pentru a permite sistemului digestiv să funcţioneze mai repede şi mai bine şi, nu în ultimul rând, renunţaţi la ţigări şi la alcool.
Şase paşi de urmat în alimentaţie
1. Încercaţi să mâncaţi mai puţin, mese frecvente în locul celor trei mese principale şi consistente. Cantităţile reduse de mâncare la fiecare masă vor necesita mai puţină muncă în stomac şi prin urmare va fi nevoie de secretarea unui cantităţi mai reduse de acid pentru digestie;2. Asiguraţi-vă că veţi include alimente care au cantităţi ridicate de carbohidraţi la fiecare masă. Orezul, pâinea, pastele, reduc excesul acidului stomacal;
3. Evitaţi mesele bogate în grăsimi, precum alimentele de tip fast food. Ele rămân în stomac pentru mai mult timp şi e nevoie de mai mult acid pentru a le digera;
4. Nu vă supraalimentaţi;
5. Eliminaţi alcoolul din dieta zilnică sau reduceţi-i cantităţile la minim. Nu vă gândiţi că băutura trece rapid prin stomac, fără să afecteze producerea acidului gastric. Surprinzător, mai multe băuturi stimulează secreţia acidului, printre ele fiind berea, vinul sau băuturile carbogazoase. Cea mai periculoasă dintre toate este berea, deoarece aceasta poate dubla aciditatea produsă de stomac în mai puţin de o oră;
6. Menţineţi-vă poziţia verticală în timp şi după ce aţi terminat de mâncat, timp de 45 de minute.
Cartofii fierţi, înăbuşiţi sau copţi sunt o sursă bogată de energie, datorită faptului că aceste alimente conţin glucide complexe de tip amidon, menţionează nutriţioniştii. Cartoful scade şi aciditatea gastrică, pentru că are în compoziţia lui anumite substanţe alcalinizante. Este recomandat ca acest produs să fie consumat zilnic, într-o cantitate care să nu depăşească200 de grame. Cartoful este bogat în vitamine precum C, K şi B, dar conţine şi numeroase minerale precum calciu, magneziu şi zinc, susţin nutriţioniştii. Aceştia menţionează că acest aliment este foarte bogat în apă şi de aceea este considerat un bun diuretic şi ajută la eliminarea toxinelor din organism.
Originar din Malaezia si India, acest fruct 
"Mangifera indica linn" are radacini mari, iar frunzele sale nu se usuca niciodata, fiind vesnic verzi. El se poate dezvolta pana la 30 de metri inaltime, iar florile sale au un miros foarte puternic. Fructele de mango capata o culoare portocaliu-rosiatica, atunci cand sunt coapte si sunt foarte 
Fructul de mango este foarte hranitor si o excelenta sursa de carotina in comparatie cu alte fructe. Un fruct de mango de marime medie poate oferi pana la 15.000 de unitati de vitamina A care sunt suficiente pentru o saptamana intreaga, iar aceasta vitamina poate ramane in corp si este benefica ficatului. Consumul frecvent de mango poate preveni afectiunile cancerigene. Bogat in vitamina C si caroten, previne oboseala nervoasa, tensiunea mentala, isteria si insomnia.
Organismul elimina toxinele prin mai multe procese: cel de transpiratie prin care nu elimina doar toxine, ci si ioni si apa, cel de excretie renala prin care elimina “deseurile” finale rezultate in urma metabolismului, cu ajutorul metabolizarii unor substante nocive in ficat unde devin neutre, sunt inactivate etc. Anghinarea intervine in toate aceste procese de detoxifiere, mai putin in cel al transpiratiei.
