Fumatul si sanatatea

Bolile cauzate de consumul de tutun sunt prima cauza evitabila de deces in intreaga lume, facand 5 milioane de victime in fiecare an. Studiile stiintifice au aratat ca toate produsele din tutun cauzeaza numeroase probleme de sanatate, ducand frecvent la moarte sau invaliditate. In Statele Unite, tabagismul este direct responsabil pentru aproximativ 30% din toate decesele prin cancer ce au loc anual.

Consumul total de tutun creste. Daca tendinta actuala ramane neschimbata, numarul de fumatori, estimat la 1,3 miliarde in prezent, va ajunge la 1,7 miliarde in 2025, iar 1 fumator din 2 va deceda din cauza unei boli asociate tabagismului.

Aproape 50% din persoanele care fumeaza toata viata decedeaza ca urmare a complicatiilor tabagismului, majoritatea inainte de 70 ani, iar calitatea vietii din ultimii ani este mult redusa. Se estimeaza ca speranta de viata a barbatilor fumatori este redusa in medie cu 13 ani, iar cea a femeilor fumatoare cu 14,5 ani din cauza fumatului.Totusi, ea se poate ameliora daca persoana renunta la fumat.

Fumatul si sarcina

In ciuda eforturilor depuse de cercetatori si de profesionistii din domeniul sanatatii, fumatul in timpul sarcinii ramane o problema de sanatate publica. Intre 20 si 30% din femei fumeaza in timpul sarcinii, iar altele reduc numarul de tigari consumate zilnic.

Tabagismul in timpul sarcinii antreneaza riscuri grave atat pentru femeie cat si pentru fat. A fost demonstrat faptul ca fumatul creste riscurile de complicatii ale sarcinii si cauzeaza probleme grave precum: nastere cu fat mort, avort spontan, retard de crestere intrauterina, prematuritate, placenta praevia si moartea subita a sugarului. Fumatul antreneaza si alte efecte asupra mamei, fiind asociat cu menopauza precoce si cu infertilitatea.

Renuntarea la fumat in timpul sarcinii are numeroase beneficii atat pentru sanatatea femeii, dar si a fatului si determina diminuarea problemelor de sanatate la care sunt expusi copiii mamelor fumatoare.

In timpul sarcinii, riscurile fumatului asupra embrionului si a fatului sunt in relatie directa cu inhalarea de catre mama a principalelor doua substante toxice din fumul de tigara: monoxidul de carbon si nicotina.

Monoxidul de carbon (CO) are un efect toxic asupra sarcinii deoarece:
- hemoglobina fetala are o afinitate mult mai ridicata pentru CO decat hemoglobina materna, antrenand o diminuare a oxigenarii fatului
- diminuarea oxigenarii sangelui fetal de catre CO explica toxicitatea acestei substante, care se afla la originea multor efecte negative ale tutunului asupra desfasurarii sarcinii si a dezvoltarii embrionului si fatului

Nicotina are efecte vasoconstrictoare asupra circulatiei arteriale uterine si placentare. Concentratia de nicotina este cu 15% mai mare la nivelul circulatiei fetale si in lichidul amniotic.
Tutunul diminueaza biodisponibilitatea vitaminei B12, vitaminei C, acidului folic si zincului.

Aceste efecte negative ale CO si nicotinei explica faptul ca tutunul, consumat inainte si in timpul sarcinii, este un factor de risc pentru numeroase probleme de fertilitate, in desfasurarea sarcinii, dezvoltarea si cresterea fetala si in dezvoltarea copilului dupa nastere.

Riscul de a dezvolta boli legate de tabagism (precum cancerul pulmonar si alte tipuri de cancer) creste odata cu expunerea totala la fumul de tigara. Aceasta include numarul de tigari fumate in fiecare zi, varsta de initiere, numarul de ani in care persoana fumeaza si expunerea la fumul de tigara ambiant.
Consumul de tutun afecteaza aproape toate organele importante ale corpului.
Conform unor studii stiintifice, tabagismul este asociat cu peste 20 boli si afectiuni. Din fericire, majoritatea regreseaza atunci cand fumatorul renunta la consumul de tutun. Uneori, avantajele sunt vizibile in cateva ore.


Fumatul este responsabil pentru:

90% din cazurile de cancer pulmonar
75% din cazurile de bronsita cronica si emfizem
25% din cazurile de cardiopatie ischemica

Fumatul la tineri

Conform unui raport al OMS, cca 30% din tinerii cu varste intre 15 si 18 ani sunt fumatori. In plus, incepand cu 1995, numarul tinerilor care fumeaza a crescut. In Romania, se constata aceeasi accentuare a deprinderii de a fuma in randul tinerilor si chiar a minorilor.

Spre deosebire de populatia adulta, in care prevalenta tabagismului este mai mare la barbati decat la femei, in randul tinerilor prevalenta este egala intre sexe.

Marea majoritate a fumatorilor incep sa consume tutun inainte de a ajunge la varsta adulta. Printre tinerii care fumeaza, aproape un sfert au fumat prima tigara inainte de 10 ani. Mai multi factori cresc riscurile de initiere a fumatului la tineri. Printre acestia se numara campaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun si preturile scazute. Un rol important il joaca presiunea exercitata de fratii sau colegii mai mari care fumeaza. Alti factori de risc asociati cu consumul de tutun la tineri sunt imaginea de sine slaba si impresia ca fumatul este normal sau "cool". Numeroase studii arata ca fumatul parintilor este un factor de risc pentru initierea fumatului la tineri.

Desi efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simtite dupa cateva decenii, exista si efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fumatori devin dependenti de nicotina inca din adolescenta. Cu cat initierea tabagica are loc mai devreme, cu atat riscurile de aparitie a unei boli corelate cu tabagismul sunt mai mari.

Fumatul pasiv

Consecintele fumatului asupra sanatatii nu se limiteaza doar la fumatori. Dimpotriva, expunerea la fumul de tigara – fumatul pasiv – creste in mod dramatic riscul de cancer pulmonar si de boli ale inimii in randul nefumatorilor, dar si pe cel de afectiuni respiratorii la copii.

Fumul de tigara ambiant este asocierea dintre curentul principal (fumul expirat de fumator) si cel secundar (fumul emanat de capatul aprins al tigarii). Expunerea la fumul ambiant se numeste fumat involuntar sau pasiv.
Doua treimi din fumul emanat dintr-o tigara aprinsa nu sunt inhalate de fumator, ci sunt eliberate in atmosfera si contamineaza aerul. Astfel, fumul de tigara ambiant contine de 2 ori mai multa nicotina si gudron si de 5 ori mai mult monoxid de carbon decat fumul inhalat de fumator.

Numeroase institutii internationale, printre care Agentia de Protectie a Mediului (EPA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) au clasificat fumul ambiant drept un cancerigen cunoscut (categorie rezervata agentilor pentru care exista suficiente date stiintifice care sa demonstreze ca determina aparitia cancerelor).
In Statele Unite, fumatul pasiv este considerat a fi cauza a 46 000 de decese prin boli de inima in fiecare an. In plus, EPA a estimat ca expunerea la fumul de tigara cauzeaza cca 3000 de cancere pulmonare printre nefumatori si este responsabila pentru 300 000 cazuri de infectii ale tractului respirator inferior la copiii sub 18 luni in fiecare an.
Oamenii sunt expusi la fumul ambiant acasa, in masina, la locul de munca, in baruri, restaurante si alte locuri publice.
Desi doar 3 persoane din 10 recunosc ca au fost expusi la fumul de tigara, 9 din 10 prezinta un nivel detectabil de expunere in organism. Testul masoara nivelul de expunere in cursul ultimelor trei zile.
Fumul de tigara ambiant este evaluat prin masurarea nicotinei sau a altor compusi din aer.

Expunerea la fumul de tigara poate fi pusa in evidenta prin masurarea nivelurilor de cotinina (un produs al metabolismului nicotinei) din sangele sau urina nefumatorului. Nicotina, cotinina, monoxidul de carbon si alti compusi au fost depistate la nefumatorii expusi la fumul de tigara ambiant.

Nu exista un nivel lipsit de riscuri pentru expunerea la fumul de tigara ambiant. Studiile au demonstrat ca pana si nivelele scazute de fum pot fi daunatoare. Singura metoda de a proteja cu adevarat nefumatorii de expunerea la fumul de tigara este renuntarea completa si definitiva la fumatul in spatiile inchise. Separarea fumatorilor de nefumatori, aerisirea incaperilor si ventilarea nu pot elimina complet expunerea la fumul de tigara.

Dependenta de nicotina

Dependenta se caracterizeaza prin utilizarea repetata si compulsiva a unei substante, in ciuda consecintelor de ordin fizic sau psihic.

Consumul de tutun, sub orice forma, creeaza o puternica dependenta, atat psihologica, cat si fizica. Agentul responsabil pentru aceasta dependenta este nicotina prezenta in frunzele de tutun. Intr-o tigara obisnuita, nicotina se gaseste in cantitate de 1 mg pana la 2 mg.

Toate persoanele care fumeaza sunt susceptibile de a dezvolta dependenta nicotinica. Adictia apare deseori in timpul adolescentei si poate surveni la cateva zile sau saptamani de la fumarea primei tigari.
Nicotina antreneaza transformari chimice si biologice la nivelul creierului. Desi mai putin importante decat cele determinate de heroina si cocaina, aceste efecte psihoactive creeaza o dependenta la fel de puternica.

Astfel, desi 70% din fumatori vor sa renunte la acest viciu, iar 35% din ei incearca sa renunte la fumat in fiecare an, mai putin de 5% reusesc, deoarece dependenta de nicotina este foarte puternica.

Conform unui studiu desfasurat in 1994, doar 50% din fumatorii victime ale unui infarct miocardic, sfatuiti de medic sa renunte la fumat, au reusit sa faca acest lucru. De altfel, 50% din fumatorii inraiti decedeaza de boli asociate cu tabagismul.
Nicotina este extrem de toxica atunci cand este consumata in cantitati mari, iar majoritatea persoanelor prezinta o stare de rau la prima tigara. Aceste efecte dispar insa cu rapiditate. In timp, organismul se obisnuieste cu nicotina, iar efectele drogului se atenueaza, astfel incat fumatorii consuma o cantitate mai mare de nicotina.

Fumul de tigara

Tigarile, trabucurile si tutunul de mestecat sunt facute din frunze de tutun uscate, dar contin si alte ingrediente pentru aroma. Peste 4000 substante chimice cunoscute au fost identificate in tutun si in fumul de tigara. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute drept cancerigene:

» gudron – lichid vascos ce contine majoritatea substantelor cancerigene
» benzen – solvent industrial, ce provine din petrolul brut
» arsenic – cunoscut in special drept cauza a cancerului de piele si pulmonar. Se pare ca arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenti cancerigeni din tigari.
» cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor
» formaldehida – utilizat pentru conservarea cadavrelor
» poloniu-210 – element radioactiv
» crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor si a aliajelor
» 1,3-butadiena – utilizata pentru fabricarea cauciucului
» hidrocarburile aromatice policiclice
» acroleina – folosita in trecut drept arma chimica

Concentratia acestor substante

Majoritatea substantelor periculoase din fumul de tigara se gasesc in niveluri scazute. Dar, de-a lungul lunilor si anilor, acestea se acumuleaza, ajungand la cantitati ridicate in organism.
Din acest motiv, riscurile de cancer si alte boli cresc odata cu cantitatea de tutun consumata zilnic si cu numarul anilor in care persoana fumeaza.

Comparativ cu nefumatorii, nivelul acestor substante in sangele fumatorilor este:
- de 2 ori mai mult cadmiu
- de 4 ori mai mult poloniu-210 radioactiv
- de 10 ori mai mult benzen
- de 10 ori mai mult arsenic

Substantele prezente in fumul de tigara pot fi mai periculoase atunci cand sunt asociate. Ele pot interactiona intre ele, crescand in mod suplimentar riscul de cancer.

Astfel, unele substante din fumul de tigara afecteaza direct ADN-ul celular, inclusiv genele care protejeaza impotriva cancerului. Printre aceste substante se numara benzo(a)piren, poloniu-210, benzen, acroleina si nitrozaminele.

Dar efectul lor este agravat de alte substante. Arsenicul, cadmiul si nichelul afecteaza capacitatea organismului de a repara ADN-ul deteriorat.


Constituientii fumul de tigara

Gudron

Gudronul prezent in fumul de tigara este un reziduu negru si vascos, compus din sute de substante chimice, dintre care mai multe sunt considerate cancerigene. Printre acestea se numara in special hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice si compusii anorganici.

Arsenic

Arsenicul este una dintre cele mai periculoase substante din tigari. Poate cauza cancer si afecta inima si vasele de sange.
Cantitati mici de arsenic se pot acumula in organismul fumatorilor, iar in decursul anilor, concentratia devine tot mai mare. Pe langa efectele directe, arsenicul poate agrava si efectele altor substante chimice.
Pestele si fructele de mare sunt o sursa alimentara de arsenic, dar intr-o forma mai putin toxica si mai usor de indepartat din organism. In schimb, fumul de tigara contine arsenic intr-o forma mai periculoasa.

Nicotina

Nicotina este substanta prezenta in mod natural in frunzele de tutun si este responsabila de dependenta de tutun. Ea afecteaza sistemul cardiovascular si endocrin.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) se gaseste in fumul de tutun datorita combustiei incomplete. El reduce capacitatea globulelor rosii de a transporta oxigenul la tesuturi; inima, creierul si muschii scheletici necesita cea mai mare cantitate de oxigen si sunt prin urmare cele mai afectate de efectele monoxidului de carbon.

Formaldehida

Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din Statele Unite a clasat formaldehida printre elementele ce pot prezenta un pericol moderat de cancer asupra omului. Formaldehida poate avea efecte severe asupra sanatatii fumatorilor si a persoanelor expuse la fumul de tutun.
Formaldehida este o substanta cu miros iritant, folosita pentru distrugerea bacteriilor, conservarea cadavrelor si pentru fabricarea altor substante chimice. Este una dintre substantele prezente in fumul de tigara cu cel mai mare potential de afectare a plamanilor si cailor respiratorii.
Fumul de tutun este una dintre principalele surse de expunere la formaldehida. Locurile in care se fumeaza prezinta un nivel de 3 ori mai mare de formaldehida decat in mod normal.

Acid cianhidric

Acidul cianhidric este considerat drept unul dintre agentii cei mai toxici ce se gasesc in fumul de tigara. Numeroase efecte toxice pe termen lung si scurt ale fumului de tigara pot fi puse pe seama acestei substante. Expunerea frecventa la concentratii mici de acid cianhidric antreneaza o slabiciune generala, dureri de cap, greturi si varsaturi, crestere a ritmului respirator si iritarea ochilor si a pielii.

Benzen

Considerat drept toxic in anumite tari, benzenul poate avea efecte negative asupra sanatatii, indiferent de nivelul de expunere. Centrul International de Cercetare a Cancerului a inclus benzenul pe lista substantelor cancerigene de grupa 1 (rezervata pentru substantele cu cel mai ridicat grad de risc).
Benzenul este un solvent utilizat in producerea altor substante, printre care benzina. Este dovedit ca benzenul poate cauza unele forme de cancer, in special leucemie.
Fumul de tutun contine o mare cantitate de benzen si este responsabil in mare parte de expunerea la aceasta toxina. Fumatorul obisnuit inhaleaza de 10 ori mai mult benzen decat un nefumator.
Unele studii arata ca inhalarea de benzen prin fumatul pasiv de-a lungul vietii poate creste riscurile de cancer.

Cadmiu

Cadmiul este un metal utilizat in special pentru fabricarea bateriilor. Cea mai mare parte a cadmiului din organismul uman provine de la expunerea la fumul de tigara. Cantitatea de cadmiu din sangele fumatorilor este de doua ori mai mare decat cea din sangele nefumatorilor.
Conform studiilor, cantitatea de cadmiu prezenta in fumul de tigara poate afecta sanatatea. Cadmiul este o cauza recunoscuta de cancer, dar poate afecta rinichii si peretii arterelor.

Poloniu

Poloniul este o substanta radioactiva rara, ce emite un tip de radiatii foarte daunatoare (radiatii-alfa). Fumul de tigara contine urme de poloniu, ce se depun in caile respiratorii si emit radiatii direct catre celulele invecinate.
Plamanii unui fumator sunt de 4 ori mai expusi la poloniu decat cei ai unui nefumator. Un studiu estima ca o persoana care fumeaza un pachet si jumatate de tigari pe zi, este expusa la o doza de radiatii egala doza emisa in cazul unei persoane ce efectueaza 300 radiografii toracice cu raze X pe an.