Fumatul si sanatatea

Bolile cauzate de consumul de tutun sunt prima cauza evitabila de deces in intreaga lume, facand 5 milioane de victime in fiecare an. Studiile stiintifice au aratat ca toate produsele din tutun cauzeaza numeroase probleme de sanatate, ducand frecvent la moarte sau invaliditate. In Statele Unite, tabagismul este direct responsabil pentru aproximativ 30% din toate decesele prin cancer ce au loc anual.

Consumul total de tutun creste. Daca tendinta actuala ramane neschimbata, numarul de fumatori, estimat la 1,3 miliarde in prezent, va ajunge la 1,7 miliarde in 2025, iar 1 fumator din 2 va deceda din cauza unei boli asociate tabagismului.

Aproape 50% din persoanele care fumeaza toata viata decedeaza ca urmare a complicatiilor tabagismului, majoritatea inainte de 70 ani, iar calitatea vietii din ultimii ani este mult redusa. Se estimeaza ca speranta de viata a barbatilor fumatori este redusa in medie cu 13 ani, iar cea a femeilor fumatoare cu 14,5 ani din cauza fumatului.Totusi, ea se poate ameliora daca persoana renunta la fumat.

Fumatul si sarcina

In ciuda eforturilor depuse de cercetatori si de profesionistii din domeniul sanatatii, fumatul in timpul sarcinii ramane o problema de sanatate publica. Intre 20 si 30% din femei fumeaza in timpul sarcinii, iar altele reduc numarul de tigari consumate zilnic.

Tabagismul in timpul sarcinii antreneaza riscuri grave atat pentru femeie cat si pentru fat. A fost demonstrat faptul ca fumatul creste riscurile de complicatii ale sarcinii si cauzeaza probleme grave precum: nastere cu fat mort, avort spontan, retard de crestere intrauterina, prematuritate, placenta praevia si moartea subita a sugarului. Fumatul antreneaza si alte efecte asupra mamei, fiind asociat cu menopauza precoce si cu infertilitatea.

Renuntarea la fumat in timpul sarcinii are numeroase beneficii atat pentru sanatatea femeii, dar si a fatului si determina diminuarea problemelor de sanatate la care sunt expusi copiii mamelor fumatoare.

In timpul sarcinii, riscurile fumatului asupra embrionului si a fatului sunt in relatie directa cu inhalarea de catre mama a principalelor doua substante toxice din fumul de tigara: monoxidul de carbon si nicotina.

Monoxidul de carbon (CO) are un efect toxic asupra sarcinii deoarece:
- hemoglobina fetala are o afinitate mult mai ridicata pentru CO decat hemoglobina materna, antrenand o diminuare a oxigenarii fatului
- diminuarea oxigenarii sangelui fetal de catre CO explica toxicitatea acestei substante, care se afla la originea multor efecte negative ale tutunului asupra desfasurarii sarcinii si a dezvoltarii embrionului si fatului

Nicotina are efecte vasoconstrictoare asupra circulatiei arteriale uterine si placentare. Concentratia de nicotina este cu 15% mai mare la nivelul circulatiei fetale si in lichidul amniotic.
Tutunul diminueaza biodisponibilitatea vitaminei B12, vitaminei C, acidului folic si zincului.

Aceste efecte negative ale CO si nicotinei explica faptul ca tutunul, consumat inainte si in timpul sarcinii, este un factor de risc pentru numeroase probleme de fertilitate, in desfasurarea sarcinii, dezvoltarea si cresterea fetala si in dezvoltarea copilului dupa nastere.

Riscul de a dezvolta boli legate de tabagism (precum cancerul pulmonar si alte tipuri de cancer) creste odata cu expunerea totala la fumul de tigara. Aceasta include numarul de tigari fumate in fiecare zi, varsta de initiere, numarul de ani in care persoana fumeaza si expunerea la fumul de tigara ambiant.
Consumul de tutun afecteaza aproape toate organele importante ale corpului.
Conform unor studii stiintifice, tabagismul este asociat cu peste 20 boli si afectiuni. Din fericire, majoritatea regreseaza atunci cand fumatorul renunta la consumul de tutun. Uneori, avantajele sunt vizibile in cateva ore.


Fumatul este responsabil pentru:

90% din cazurile de cancer pulmonar
75% din cazurile de bronsita cronica si emfizem
25% din cazurile de cardiopatie ischemica

Fumatul la tineri

Conform unui raport al OMS, cca 30% din tinerii cu varste intre 15 si 18 ani sunt fumatori. In plus, incepand cu 1995, numarul tinerilor care fumeaza a crescut. In Romania, se constata aceeasi accentuare a deprinderii de a fuma in randul tinerilor si chiar a minorilor.

Spre deosebire de populatia adulta, in care prevalenta tabagismului este mai mare la barbati decat la femei, in randul tinerilor prevalenta este egala intre sexe.

Marea majoritate a fumatorilor incep sa consume tutun inainte de a ajunge la varsta adulta. Printre tinerii care fumeaza, aproape un sfert au fumat prima tigara inainte de 10 ani. Mai multi factori cresc riscurile de initiere a fumatului la tineri. Printre acestia se numara campaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun si preturile scazute. Un rol important il joaca presiunea exercitata de fratii sau colegii mai mari care fumeaza. Alti factori de risc asociati cu consumul de tutun la tineri sunt imaginea de sine slaba si impresia ca fumatul este normal sau "cool". Numeroase studii arata ca fumatul parintilor este un factor de risc pentru initierea fumatului la tineri.

Desi efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simtite dupa cateva decenii, exista si efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fumatori devin dependenti de nicotina inca din adolescenta. Cu cat initierea tabagica are loc mai devreme, cu atat riscurile de aparitie a unei boli corelate cu tabagismul sunt mai mari.

Fumatul pasiv

Consecintele fumatului asupra sanatatii nu se limiteaza doar la fumatori. Dimpotriva, expunerea la fumul de tigara – fumatul pasiv – creste in mod dramatic riscul de cancer pulmonar si de boli ale inimii in randul nefumatorilor, dar si pe cel de afectiuni respiratorii la copii.

Fumul de tigara ambiant este asocierea dintre curentul principal (fumul expirat de fumator) si cel secundar (fumul emanat de capatul aprins al tigarii). Expunerea la fumul ambiant se numeste fumat involuntar sau pasiv.
Doua treimi din fumul emanat dintr-o tigara aprinsa nu sunt inhalate de fumator, ci sunt eliberate in atmosfera si contamineaza aerul. Astfel, fumul de tigara ambiant contine de 2 ori mai multa nicotina si gudron si de 5 ori mai mult monoxid de carbon decat fumul inhalat de fumator.

Numeroase institutii internationale, printre care Agentia de Protectie a Mediului (EPA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) au clasificat fumul ambiant drept un cancerigen cunoscut (categorie rezervata agentilor pentru care exista suficiente date stiintifice care sa demonstreze ca determina aparitia cancerelor).
In Statele Unite, fumatul pasiv este considerat a fi cauza a 46 000 de decese prin boli de inima in fiecare an. In plus, EPA a estimat ca expunerea la fumul de tigara cauzeaza cca 3000 de cancere pulmonare printre nefumatori si este responsabila pentru 300 000 cazuri de infectii ale tractului respirator inferior la copiii sub 18 luni in fiecare an.
Oamenii sunt expusi la fumul ambiant acasa, in masina, la locul de munca, in baruri, restaurante si alte locuri publice.
Desi doar 3 persoane din 10 recunosc ca au fost expusi la fumul de tigara, 9 din 10 prezinta un nivel detectabil de expunere in organism. Testul masoara nivelul de expunere in cursul ultimelor trei zile.
Fumul de tigara ambiant este evaluat prin masurarea nicotinei sau a altor compusi din aer.

Expunerea la fumul de tigara poate fi pusa in evidenta prin masurarea nivelurilor de cotinina (un produs al metabolismului nicotinei) din sangele sau urina nefumatorului. Nicotina, cotinina, monoxidul de carbon si alti compusi au fost depistate la nefumatorii expusi la fumul de tigara ambiant.

Nu exista un nivel lipsit de riscuri pentru expunerea la fumul de tigara ambiant. Studiile au demonstrat ca pana si nivelele scazute de fum pot fi daunatoare. Singura metoda de a proteja cu adevarat nefumatorii de expunerea la fumul de tigara este renuntarea completa si definitiva la fumatul in spatiile inchise. Separarea fumatorilor de nefumatori, aerisirea incaperilor si ventilarea nu pot elimina complet expunerea la fumul de tigara.