Medical
Un real disconfort al stării de sănătate este cel generat de dezechilibrul dintre mecanismele de secreţie ale acidului în stomac şi cele de protecţie ale acestuia.Stomacul secretă un acid care ajută procesul de digestie, dar când glandele gastrice produc acid în exces, apare fenomenul cunoscut sub numele de aciditate, mai precis hiperaciditate gastrică. În cadrul acidităţii se produce o mişcare a sucurilor gastrice din stomac înspre esofagul inferior, fiind vorba de o situaţie ce apare în special când conţinutul de acid clorhidric se deplasează în sus, către esofag şi provoacă disfuncţionalităţi ale acestuia.
Arsuri şi dureri
Aciditatea gastrică este asociată cu o serie de simptome, la apariţia cărora e indicat să consultaţi un medic specialist. Senzaţia de arsură sau durere la stomac apare cam la o oră după ce aţi mâncat, fiind însoţită de foame şi durere constantă în abdomen. În plus, aciditatea este "trădată" de simptome precum regurgitare, greaţă, gust amar în gură, vărsături şi scăderea poftei de mâncare. Poate apărea şi fenomenul de piroză, adică o senzaţie de arsură în piept, în spatele sternului şi în gât, determinată de iritaţia esofagului. Acest fenomen apare imediat după masă şi poate fi agravat de creşterea presiunii intra-abdominale, când vă încordaţi sau când ridicaţi o greutate. “Hiperaciditatea gastrică poate apărea din cauza consumului excesiv de alcool sau în urma consumului de alimente bogate în grăsimi, mâncăruri de la fast food, prăjeli sau alimente foarte condimentate. Se poate declanşa şi dacă stomacul este ţinut gol pentru mult timp sau dacă obişnuiţi să săriţi peste micul dejun", precizează Dana Dascăl, medic rezident medicină de familie.
Arsuri şi dureri
Aciditatea gastrică este asociată cu o serie de simptome, la apariţia cărora e indicat să consultaţi un medic specialist. Senzaţia de arsură sau durere la stomac apare cam la o oră după ce aţi mâncat, fiind însoţită de foame şi durere constantă în abdomen. În plus, aciditatea este "trădată" de simptome precum regurgitare, greaţă, gust amar în gură, vărsături şi scăderea poftei de mâncare. Poate apărea şi fenomenul de piroză, adică o senzaţie de arsură în piept, în spatele sternului şi în gât, determinată de iritaţia esofagului. Acest fenomen apare imediat după masă şi poate fi agravat de creşterea presiunii intra-abdominale, când vă încordaţi sau când ridicaţi o greutate. “Hiperaciditatea gastrică poate apărea din cauza consumului excesiv de alcool sau în urma consumului de alimente bogate în grăsimi, mâncăruri de la fast food, prăjeli sau alimente foarte condimentate. Se poate declanşa şi dacă stomacul este ţinut gol pentru mult timp sau dacă obişnuiţi să săriţi peste micul dejun", precizează Dana Dascăl, medic rezident medicină de familie.
Dieta recomandată
În cazul în care suferiţi de hiperaciditate gastrică, mâncaţi mazăre, pere, mere, caise, piersici, prune şi cireşe, pepene, banane şi evitaţi mâncărurile prăjite, murăturile şi alimentele iuţi sau condimentate. Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scăzând producerea de acid. La fel şi măslinele coapte (nu şi cele conservate în oţet), care pot fi folosite în cantitate de 4-6 la o masă. Sucurile alcaline, obţinute din varză, cartof, morcov, sfeclă roşie, castravete, urzică, nu ar trebui să vă lipsească din alimentaţie. Casnic, se obţin cu ajutorul storcătorului electric centrifugal. Se recomandă o cură de 2-3 zile, în care să se consume exclusiv aceste sucuri ce reduc aciditatea gastrică şi reglează digestia. Dacă organismul nu se acomodează la acest tratament, puteţi încerca o variantă mai uşoara: se beau câte 50 ml (un sfert de pahar) de suc de varză, înainte de fiecare masă cu 30 de minute, iar la o oră după masă suc de cartofi - 50 ml. La fel de important e să vă stabiliţi un program de masă şi să-l respectaţi întocmai, să beţi cât mai multă apă şi să nu săriţi peste mese. Renunţaţi la usturoi, ceapă, piper, ridichi şi varză şi mâncaţi mai multe legume verzi cu frunze. Obişnuiţi-vă să mâncaţi uşor pentru a permite sistemului digestiv să funcţioneze mai repede şi mai bine şi, nu în ultimul rând, renunţaţi la ţigări şi la alcool.
Şase paşi de urmat în alimentaţie
1. Încercaţi să mâncaţi mai puţin, mese frecvente în locul celor trei mese principale şi consistente. Cantităţile reduse de mâncare la fiecare masă vor necesita mai puţină muncă în stomac şi prin urmare va fi nevoie de secretarea unui cantităţi mai reduse de acid pentru digestie;
2. Asiguraţi-vă că veţi include alimente care au cantităţi ridicate de carbohidraţi la fiecare masă. Orezul, pâinea, pastele, reduc excesul acidului stomacal;
3. Evitaţi mesele bogate în grăsimi, precum alimentele de tip fast food. Ele rămân în stomac pentru mai mult timp şi e nevoie de mai mult acid pentru a le digera;
4. Nu vă supraalimentaţi;
5. Eliminaţi alcoolul din dieta zilnică sau reduceţi-i cantităţile la minim. Nu vă gândiţi că băutura trece rapid prin stomac, fără să afecteze producerea acidului gastric. Surprinzător, mai multe băuturi stimulează secreţia acidului, printre ele fiind berea, vinul sau băuturile carbogazoase. Cea mai periculoasă dintre toate este berea, deoarece aceasta poate dubla aciditatea produsă de stomac în mai puţin de o oră;
6. Menţineţi-vă poziţia verticală în timp şi după ce aţi terminat de mâncat, timp de 45 de minute.
În cazul în care suferiţi de hiperaciditate gastrică, mâncaţi mazăre, pere, mere, caise, piersici, prune şi cireşe, pepene, banane şi evitaţi mâncărurile prăjite, murăturile şi alimentele iuţi sau condimentate. Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scăzând producerea de acid. La fel şi măslinele coapte (nu şi cele conservate în oţet), care pot fi folosite în cantitate de 4-6 la o masă. Sucurile alcaline, obţinute din varză, cartof, morcov, sfeclă roşie, castravete, urzică, nu ar trebui să vă lipsească din alimentaţie. Casnic, se obţin cu ajutorul storcătorului electric centrifugal. Se recomandă o cură de 2-3 zile, în care să se consume exclusiv aceste sucuri ce reduc aciditatea gastrică şi reglează digestia. Dacă organismul nu se acomodează la acest tratament, puteţi încerca o variantă mai uşoara: se beau câte 50 ml (un sfert de pahar) de suc de varză, înainte de fiecare masă cu 30 de minute, iar la o oră după masă suc de cartofi - 50 ml. La fel de important e să vă stabiliţi un program de masă şi să-l respectaţi întocmai, să beţi cât mai multă apă şi să nu săriţi peste mese. Renunţaţi la usturoi, ceapă, piper, ridichi şi varză şi mâncaţi mai multe legume verzi cu frunze. Obişnuiţi-vă să mâncaţi uşor pentru a permite sistemului digestiv să funcţioneze mai repede şi mai bine şi, nu în ultimul rând, renunţaţi la ţigări şi la alcool.
Şase paşi de urmat în alimentaţie
1. Încercaţi să mâncaţi mai puţin, mese frecvente în locul celor trei mese principale şi consistente. Cantităţile reduse de mâncare la fiecare masă vor necesita mai puţină muncă în stomac şi prin urmare va fi nevoie de secretarea unui cantităţi mai reduse de acid pentru digestie;
2. Asiguraţi-vă că veţi include alimente care au cantităţi ridicate de carbohidraţi la fiecare masă. Orezul, pâinea, pastele, reduc excesul acidului stomacal;
3. Evitaţi mesele bogate în grăsimi, precum alimentele de tip fast food. Ele rămân în stomac pentru mai mult timp şi e nevoie de mai mult acid pentru a le digera;
4. Nu vă supraalimentaţi;
5. Eliminaţi alcoolul din dieta zilnică sau reduceţi-i cantităţile la minim. Nu vă gândiţi că băutura trece rapid prin stomac, fără să afecteze producerea acidului gastric. Surprinzător, mai multe băuturi stimulează secreţia acidului, printre ele fiind berea, vinul sau băuturile carbogazoase. Cea mai periculoasă dintre toate este berea, deoarece aceasta poate dubla aciditatea produsă de stomac în mai puţin de o oră;
6. Menţineţi-vă poziţia verticală în timp şi după ce aţi terminat de mâncat, timp de 45 de minute.
Ofera un plus de
Ananasul, pe langa beneficiile generale ale fructelor, este o sursa importanta de vitamina C si de fibre alimentare. Deasemenea, este de remarcat bromelina din ananas, o enzima proteolitica (care scindeaza proteinele) si de aceea ananasul proaspat nu poate fi folosit in combinatie cu frisca sau cu gelatina. Prin fierbere aceasta enzima este inactivata si fructul nu mai prezinta pericol pentru proteine. Cantitatea mare de acizi (citric, malic si tartric), precum si prezenta bromelinei, fac ca ananasul proaspat sa nu poata fi consumat in cantitate foarte mare si in nici un caz ca masa principala. Pe de alta parte, bromelina in cantitati moderate stimuleaza digestia, are efect diuretic, cicatrizant si anti-inflamator, curata caile respiratorii. Rasina din coaja ananasului poate provoca iritatii si mancarimi ale pielii si se recomanda purtarea manusilor la curatarea fructului de catre persoanele predispuse la aceastea. Fructul mancat cu coaja nu numai ca este necomestibil, dar chiar otravitor, provocand iritatii ale gatului, stari de voma si diaree. 
Ananasul nu se consuma numai simplu, proaspat sau conservat, ci se gaseste pe lista ingredientelor in tot mai multe retete, imprimând acestora gustul si aroma specifica tropicelor. Se poate asocia cu carnea de pui, de porc, de peste si cu diverse ”creaturi marine”. Sucul proaspat se foloseste in prepararea marinadelor si impiedica oxidarea la suprafata a fructelor si legumelor proaspete. Retetele ”sweet and sour” utilizeaza adesea fructul sau sucul acestuia. 
Organismul uman este un microunivers intr-un macrounivers. Astfel, el este alcatuit din numeroase sisteme care au functia lor definita si totodata interactioneaza intre ele, stimuland/ inhiband/ regland alte sisteme. Astfel ca era nevoie de un sistem protector pentru toate celelalte si acesta este sistemul imun. El primeste '"informatii" de la celelalte sisteme atunci cand acestea sunt '"in pericol " si intra in functie. Insa el nu functioneaza solitar, ci tonusul sau depinde de multi factori din organism. Astfel ca mentinerea homeostaziei si urmarea sfaturilor medicale va vor ajuta sa va mentineti un bun tonus al sistemului imunitar.
Migdale
2.Nu exagera cu spalatul. Daca ai obiceiul de a freca salata precum rufele, renunta! Cu cat speli mai lung alimentele, cu atat de pierd mai multe principii nutritive hidrosolubile. De asemenea, trebuie evitata pastrarea alimentelor in apa timp indelungat - motivul fiind acelasi. Totusi... nu inseamna ca nu trebuie sa le speli deloc! 
Indiferent de culoare sau lungime, cheia unui par frumos este sanatatea lui si aspectul ingrijit. Acesta se poate capata atat prin ingrijirea profesionala, cu produsele adecvate, cat si prin anumite metode ce se pot pune in practica zilnic. Iata cateva dintre trucurile care iti asigura un par „de milioane”:
- Pentru a evita electrizarea firului de par, foloseste o perie din par natural sau un pieptane din lemn
Din cauza frigului dar si a factorilor externi, parul devine aspru, uscat si deteriorat, iar cu timpul acesta devine fragil si casant. Pentru a impiedica acest aspect trebuie sa-i acorzi parului tau o ingrijire speciala pe timpul iernii.
Cele mai frecvente infectii urinare sunt urmatoarele:
O prima masca porneste de la combinatia, clasica deja, intre galbenus de ou, ulei de masline si miere. 
