Socul este una dintre cele mai puternice plante depurative cunoscute la noi, cu actiune diuretica, de eliminare a toxinelor din organsim pe cale cutanata, digestiva si renala.
Socul creste imunitatea organsimului, distruge microbii si scade febra. Are actiune galactogena, prin stimularea secretiei de lapte la femeile care alapteaza. Proprietatile terapeutice se datoreaza compozitiei sale: ulei esential, potasiu, zaharuri, mucilagii, vitamina C, vitamine din complexul B, aldehide glicolice, aminoacizi, sambunigrina, sambucosida (pigment), acid malic.
Fructele de soc, contra bolilor degenerative si cancerelor.
Preparatele din flori, fructe sau scoarta de soc sunt diuretice, sudorifice, antireumatismale, laxative, emoliente, galactogene si antiinflamatoare. Sunt indicate in edeme, infectii si litiaza urinara, guta, reumatism, constipatie, afectiuni oculare (conjunctivita, blefarita), eczeme, urticarie, furuncule, gripa, bronsita, astm.
Extractele din fructe de soc sunt un puternic aliat in lupta contra bolilor degenerative si a celor canceroase. Cel mai bun moment in care se recolteaza florile de soc este acela in care infloresc (sfarsitul lui mai la campie, inceputul/mijlocul lui iunie la munte, ori in zonele nordice), dupa ce s-a ridicat roua. Florile proaspete se folosesc imediat dupa recoltare, la prepararea socatei sau a siropului de soc.
Socata se recomanda cu 15-20 de minute inainte de masa
Sucul de fructe de soc (cele ajunse la maturitate; trebuie sa fie negre la culoare si dulci la gust). Fructele trebuie folosite in maximum 24 de ore de la recoltare, spalate foarte bine, zdrobite cu o furculita pana ajung o pasta care se pune intr-un tifon curat. Apoi se storc pana se obtine un suc inchis la culoare. Sucul de fructe de soc se administreaza cu 15-20 de minute inainte de masa, pe stomacul gol – 5 linguri la adulti si 3 lingurite la copii. Socata este indicata in combaterea constipatiei, a retentiei de apa in tesuturi, infectii urinare, gratie actiunii puternic depurative. Este, in acelasi timp, tonic nervos si fizic. Se administreaza 3 paharele (30-75 ml pe zi), cu un sfert de ora inainte de masa.Socata este contraindicata atat copiilor, deoarece este alcoolizata, cat si persoanelor predispuse la boala diareica.In cazul copiilor se va folosi siropul sau dulceata medicinala de soc, care au aceleasi efecte. Siropul si dulceata medicinala din flori de soc sunt indicate ca adjuvant in tratamentul guturaiului si rinitelor, a infectiilor urinare, acneei, in cure de 2-3 saptamani.
Tinctura de soc, adjuvant in alergii si obezitate.
Siropul se pregateste din 1-2 lingurite de sirop, intr-un pahar cu apa. Eventual se adauga putin suc de lamaie si se amesteca foarte bine. Se beau 1-3 pahare de sirop pe zi, pe stomacul gol. Dulceata medicinala se consuma pe stomacul gol, 2 lingurite de 3 ori pe zi, tinandu-se sub limba pana se dizolva. Dupa, se bea putina apa, iar la ultima inghititura se clateste bine gura.
Tinctura de fructe de soc se administreaza astfel: cate 30-40 de picaturi, diluate intr-o jumatate de cana de apa, de 3 ori/zi. Se bea pe stomacul gol. Pe parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, zaharul si produsele cu aditivi alimentari. In caz de alergie se ia 1 lingurita de tinctura de fructe de soc in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face minimum 3 luni.
Ameliorati acneea si psoriazisul cu soc.Impotriva acneei, psoriazisului, sclerodermiei, dermatozei alergice, bolilor de piele rezistente la alte forme de tratament se face o cura de 30 de zile cu tinctura de boabe de soc, administrata in doze progresive, de la 1 la 7 lingurite zilnic. In caz de reumatism, reumatism degenerativ, guta, se ia 1 lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi, inainte de masa. Tratatmentul dureaza minimum 60 de zile.
Impotriva obezitatii, tincutra de soc se ia astfel: in prima zi se ia 1 lingurita de tinctura la ora 18; in a doua zi se iau 2 lingurite, la aceeasi ora etc., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 7 lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de 30 de zile. Daca pe masura ce se creste doza apare diareea acuta, se iau in completare plante cu efect antidiareic. Daca persista, atunci se reduce doza sau chiar se intrerupe tratamentul. In caz de constipatie cronica si acuta se iau 1-3 linguri de preparat, diluate intr-o cana de apa, pe stomacul gol, seara. Cura se tine 4 saptamani, apoi se face o pauza de 5-7 zile, dupa care, daca este cazul, se reia tratamentul.
Vedere imbunatatita cu pudra de soc.Pudra obtinuta din fructe de soc (se macina fin fructele mature uscate) este consumata in doze de 3-4 lingurite pe zi, pe stomacul gol, timp de 3-4 saptamani, cu actiune benefica in tulburari de vedere, imbunatatirea vederii nocturne, tulburari de tranzit intestinal si convalescenta.
Socul este foarte utilizat si in tulburarile hormonale. Se i-a jumatate de lingura de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa dimineata, pe nemancate, si aceeasi doza seara. In cazul chistului ovarian si al ovarelor polichistice, fibromului uterin si mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate constipatiei, acest tratament este deosebit de util. De asemenea, poate fi folosit alaturi de extractul din muguri de zmeur, cate 50 de picaturi, de 3 ori pe zi. In general, curele de detoxifiere (inclusiv cele cu tinctura din fructe de soc) sunt de lunga durata, minimum o luna, in afectiunile usoare, si minimum trei luni, in afectiunile cronicizate sau mai grave.
Atentie! Efectele terapeutice ale fructelor de soc sunt foarte puternice. De aceea, administrarea trebuie atent dozata si realizata progresiv. In caz de supradozare pot aparea: voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta, la sugari si copii, femei gravide si care alapteaza si persoanelor cu un colon sensibil. Este interzis consumul fructelor in stare cruda.
Rozmarinul sau Rosmarinus officinalis este o planta folosita de peste 2000 de ani cu scopuri medicale diverse, pastrandu-si proprietatile de-a lungul timpului. Numele de rozmarin provine de la culoarea florilor acestei plante, de un frumos albastru: “ros” inseamna roua, rosmarin – roua marina.
Folosirea rozmarinului in medicina antica este demonstrata prin mai multe descoperiri, spre exemplu frunze ale acestei plante au fost descoperite in morminetele faraonilor egipteni. De asemenea elevii din Grecia Antica ce studiau la scolile din acele timpuri purtau pe cap o coronita din rozmarin pentru a le stimula circulatia creierului si a le imbunatati memoria. Si in zilele noastre unii dintre cei care participa la competitii incalzesc cateva picaturi de ulei de rozmarin.
Medicii francezi, acum sute de ani, foloseau rozmarinul ca dezinfectant, fie il fierbeau alaturi de ienupar si aruncau pe jos solutia obtinuta, fie ardeau frunze de rozmarin pentru dezinfectarea aerului.
Cele mai importante beneficii ale rozmarinului
Rozmarinul este folosit pentru urmatoarele efecte: - Imbunatateste semnificativ circulatia, fiind astfel util in durerile musculare din urma eforturilor intense sau pentru stimularea circulatiei cerebrale la persoanele care invata si doresc o imbunatatire a memoriei, dar si a atentiei; - Scade colesterolul din sange; - Regealza secretia biliara si favorizeaza eliminarea acesteia in duoden, avand totodata efecte benefice asupra functiilor hepatice. Este indicat in icter. - Diminueaza durerile la menstruatie fiind un bun antispastic, reducand totodata si crampele musculare; - Este util in afectiunile articulare, artroze, guta; - Datorita faptului ca este miorelaxant si imbunatateste circulatia sanguina, este util in astmul bronsic dar si in afectiunile pulmonare precum raceli, bronsite, chiar si ca adjuvant in pneumonii; - Regleaza tensiunea, inclusiv cea intracraniana, reducand durerile de cap. Adesea este utilizat in aromaterapie contra migrenelor; - Imbunatateste considerabil circulatia periferica la persoanele care au astfel de probleme, prezinta maini si picioare reci, iar in sezonul rece le este frig si sunt predispusi la degeraturi; - Este indicata aromaterapia cu rozmarin la fumatori, pentru ca anumite substante din fumul de tigara precum si nicotina au actiune vasoconstrictoare, spasmele vaselor de sange reducand circulatia sanguina in tesuturile pe care le iriga. Adesea cea mai puternica vasoconstrictie la fumatori are loc in circulatia periferica, in zona membrelor si efectele sunt mai vizibile la degete, unde circulatia este mai fina. La marii fumatori circulatia periferica fina din degete poate deveni atat de redusa din cauza vasoconstrictiei, incat local tesuturile mor, face cangrena si necesita amputarea degetelor afectate. Rozmarinul previne astfel de complicatii si totodata imbunatateste circulatia sanguina pulmonara si deci functia resporatorie. - Este un bun tonic cerebral si este folosit inclusiv pentru combaterea cosmarurilor. Medici din perioada medievala sugerau pacientilor cu cosmaruri sa doarma cu cateva frunze de rozmarin sub perna. - Un bun tonic intestinal si al intregului tub digestiv, regland contractiile intestinale. Astfel, este utilizat in bolborisme, crampe abdominale, iar datorita efectelor sale antiseptice devine util si in bolile intestinale infectioase, precum eneterocolitele. - Insomnie; - In preparatele cosmetice este un ingredient special care imbunatateste functia circulatorie subcutanata, aducand celulelor epiteliale un aport mai mare de nutrienti, vitamine si oxigen si totodata accelerand absorbtia celorlalte componente ale produselor cosmetice. Are rolul de a regenera pielea, de a reface structurile subcutanate, de a imbunatati circulatia locala si de a conferi pielii aspectul tanar, ferm si elasticitatea. - Combate obezitatea, stimuleaza arderea grasimilor si scade colesterolul. Datorita efectului din urma descris rozmarinul este util in bolile dislipidemice, ateroscleroza, boli cardio-vasculare, hipertensiune si in preventia infarctelor (miocardice, cerebrale etc.), toate acestea avand cauza comuna hipercolesterolemia. - Este util in starile astenice, convalescenta si anemii.
Rozmarinul se utilizeaza sub diverse forme, ca ulei, ca frunze uscate, condimente, extracte in produse cosmetice sau in sarurile de baie. Alaturi de lavanda, rozmarinul este unul dintre cele mai bune remedii in aromaterapie. iile miraculoase ale rozmarinului
Colesterolul - este o substanta foarte importanta pentru organism, insa poate deveni nociv atunci cand depaseste o anumita concentratie. Este esential pentru fabricarea membranelor celulare, pentru sinteza hormonilor si pentru producerea vitaminei D, iar rolurile sale nu se opresc aici. Insa prea mult colesterol devine un factor major de risc pentru multe boli cardiovasculare, ca urmare a inducerii aterosclerozei in vasele de sange. Cresterea colesterolului peste valori normale se produce in cadrul unei alimentatii bogate in colesterol, dar mai ales ca urmare a fabricarii sale in exces datorita consumului mare de alimente grase. Exite doua tipuri majore de colesterol in sange: LDL sau colesterolul rau si HDL sau colesterolul bun. HDL-ul protejeaza vasele si inima si reduce riscul cardiovascular, in timp ce LDL-ul se coreleaza cu cresterea sanselor de a face boala cardiovascualara. Mentinerea unui raport optim intre cele doua fractiuni ale colesterolului reprezinta cheia protejarii inimii si vaselor de sange. Alimentatia echilibrata, dozarea cu atentie a grasimilor animale si folosirea cu precaderea a unor plante care imbunatatesc profilul lipidic reprezinta maniera prin care poti controla nivelul celor doua forme de coelsterol. Iata cateva produse naturale si plante cu efecte benefice asupra nivelulul de colesterol:
Rozmarinul are actiune antiseptica, antifebrila, diuretica (stimuleaza functia renala). Calmeaza febra musculara, calmeaza durerile digestive in cazul indigestiilor. Acesta planta ajuta la imbunatatirea respiratiei, stimuleaza circulatia sangvina si sistemul nervos. Datorita multiplelor beneficii, rozmarinul se utilizeaza inca din antichitate, cand se consuma pentru usurarea durerilor in colici abdominale, fiind un bun tonic digestiv, favorizand secretia bilei si functionarea normala a ficatului. Fiind antiseptic si miorelaxant, se foloseste cu succes contra infectiilor gastrointestinale si a colicilor. Rozmarinul are efecte bune asupra profilului lipidic, crescand HDL colesterolul si reducand LDL-ul. Semintele de in si uleiul din seminte de in contin acizi grasi omega 3, care au capacitatea de a proteja inima si vasele de sange de efectele nefaste ale nivelului ridicat decolesterolul. Se recomanda 1-2 linguri cu seminte de in sau o lingurita cu ulei din seminte de in, in fiecare zi, atat timp cate este necesar. De asemenea, este indicat ca semintele sa fie consumate trepatat deoarece acestea pot provoca probleme intestinale. Usturoiul- este o planta utilizata ca aliment is condiment. In medicina populara este considerat un adevarat medicament datorita continutului bogat de vitamine si substante minerale. Are efecte benefice deosebite in controlul colesterolului, in prevenirea bolilor cardiovasculare, a tulburarilor digestive sau a pneumopatiilor. In afara de efectul antimicrobian are si efect entihelmintic (impotriva viermilor intestinali). Ceaiul verde si negru. Acestea contin combinatiile naturale ale unor principii active care au un efect protector pentru inima. Consumand 4-5 pahare de ceai verde sau negru, in fiecare zi, vei reusi sa menti colesterolul sub control. Daca nu iti place ceaiul verde, poti cumpara capsule cu extract din ceai verde de la plafar. Evita sa folosesti doze medicale de ceai verde pe o perioada nelimitata de timp, deoarece poate stimula sistemul nervos. Propolisul este cunoscut de mii de ani. Efectele curative ale propolisului se datoreaza in primul rand compozitiei chimice a acestuia. In propolis se gasesc o multime de microelemente necesare organismului: fier, zinc, cupru, cobalt, calciu, siliciu, strontiu, bariu. Propolisul este cunoscut ca avand efecte antibacteriene, acctionand cu succes asupra unor streptococi, stafilococi, bacili. Astfel, o serie de boli infectioase, cum ar fi gripa sau meningita, se trateaza foarte eficient cu tinctura de propolis. Vindeca afectiuni ale aparatului respirator si boli ORL. Se poate folosi ca atare, mestecandu-se, sau sub forma de spray sau aerosoli din solutie alcoolica de propolis dialuat in apa. Macesele. Specilalistii sunt de parere ca macesele sunt cele mai bune plante pentru sanatatea inimii. Unii cercetatorii sunt de parere ca acestea ajuta si la scaderea colesterolului. Exista produse ce contin extracte de macese, pe care le poti gasi la plafar. Orice persoana care sufera de o afectiune cardiovasculara nu trebuie sa consume macese mai mult de cateva saptamani fara o supraveghere medicala.
8 pasi pentru a tine in frau colesterolul
Nu mai este un secret faptul ca lipsa monitorizarii colesterolemiei si cresterea acesteia predisupune la riscuri majore pentru sanatate, cum este infarctul miocardic, accidente vasculare celebrale, renale, pulmonare, ateroscleroza si chiar pune viata in pericol. Tu stii cum stai cu colesterolul? Cand ti-ai facut ultima data analizele si fractinule lipidice, in special LDL?
Studii medicale de specialitate au pus in evidenta 8 pasi care asigura mentinerea in frau a colesterolemiei. Pentru a intelege exact care este impactul colesterolului asupra organismului trebuie mai intai sa intelegi ce este acesta, ce alimente il contin si cum actioneaza la nivelul organismului. Pentru a afla toate acestea te invitam sa citesti articolul: “Tot ce trebuie sa stii despre colesterol si ateroscleroza”.
1. Invata despre autocontrolul minimal al aparatului cardio-vascular Astazi exista pe piata tot felul de dispozitive care iti permit sa iti evaluezi singur tensiunea arteriala. Este tensiunea arteriala in limite normale (intre 100-70mmHg si 130-80mmHg, in functie de varsta, rasa si sex, tensiune acreste cu varsta si e mai mare la barbati)? Dar pulsul (frecventa batailor inimii, in stare de repaus intre 65-75 maxim de batai pe minut)? Acestea ar trebui masurate zilnic si din cand in cand facuta o evaluare a lor pe perioade din zi: dimineata, la pranz si seara (timp de o saptamana). Modificarile acestor valori trebuie prezentate medicului.
2. Vorbeste cu doctorul tau. Este posibil ca in familie sa fi avut membrii cu hipercolesterolemie si acest risc se transmite la urmasi, sau unele boli modifica aceasta concentratie a colesterolului in sange. Poate deja ai hipercolesterolemie, iata de ce ai nevoie de o parere avizata care sa poata individualiza toate aspectele de viata, stil alimentar astfel incat sa te sfatuiasca intocmai dupa modul tau de viata si greselile personale. De asemenea medicul iti va cere sa faci periodic analize medicale atat uzuale, cat si pentru evaluarea colesterolului. Colesterolul total: sub 200mg/dl. HDL — 40 mg/dl. LDL — mai putin de 100, iat trigliceridele sub 150.
3. Citeste ambalajele. Citeste ambalajele alimentelor si evita-le cat mai mult pe cele cu un continut mare de grasimi sau glucide sau cu foarte multe adaosuri, coloranti (alimentele colorate) sau conservate. Evita carnea de porc de asemenea. O alimentatie sanatoasa trebuie sa cuprinda sub 25% grasimi pe zi.
4. Mananca mai mult peste – carnea de peste contine ulei omega 3 care are rolul de a scadea colesterolul in sange si totodata de a reduce sansele formarii placilor de ateroscleroza, avand si rol hipotensiv. Cardiologii americani recomanda trei mese cu peste pe saptamana.
5. Ai curajul sa incerci retete si alimente. Daca sunt sanatoase nu inseamna ca nu sunt gustoase. Varietatea alimentara reprezinta unul din punctele cheie ale sanatatii. Inlocuieste carnea de porc cu soia, ouale prepara-le fara grasime, fie in teflon simplu, fie fierte separat sau in mancaruri. Foloseste ulei de masline. Incearca sa mananci cat mai mult gatit acasa si mai putin de la fast-food.
6. Exercitiile fizice. Sportul are un rol deosebit atat in mentinerea sanatatii tesuturilor prin sporirea fluxului sanguin si a oxigenarii cat si pentru sanatatea vaselor sangine, inducand cresterea productiei de globule rosii si albe in sange si totodata regland tensiunea. Se recomanda o jumatate de ora-o ora de efort fizic pe zi, in special alergare macar cateva minute.
7. Monitorizarea colesterolului. Fiecare persoana trebuie sa isi verifice colesterolul o data la 5 ani. Daca a fost gasit mare colesterolul, atunci medicul iti va recomanda regim si o noua prezentare la analize dupa 6 luni. Medicul iti va oferi toate detaliile necesare cu privire la dieta si programul de exercitii fizice pe care trebuie sa il urmezi.
8. Incearca sa ai un stil de viata sanatos. Mananca daca se poate cat mai putine mancaruri rafinate, alege legumele si fructele fierte sau proaspete, mancarurile fara sosuri si garniturile de legume, mai putin orez sau cartof.
Leziunea herpetica, uneori numita si leziunea produsa de febra este o grupare de mici vezicule localizata la nivelul buzei si pe marginea exterioara a gurii. Pielea din jurul veziculelor este adesea rosie si inflamata. Veziculele se rup si se elibereaza un lichid clar, iar peste câteva zile se formeaza o crusta. Vindecarea completa poate dura pâna la sapte-zece zile.
Leziunea herpetica este cauzata de virusul herpes simplex (HSV). Exista doua tipuri de virus herpes simplex (HSV). Tipul 1 de virus herpes simplex (HSV-1) duce la aparitia de leziuni la nivelul buzei si gurii (herpes labial), in timp ce tipul 2 de virus herpetic (HSV-2) cel mai adesea produce herpes genital.
Simptomele pot fi : inflamarea gurii care face ca activitaile uzuale, de exemplu consumul de alimente, lichide si somnul, sa fi e inconfortabile.
Leziunea herpetica poate fi dureroasa. Alte simptome care pot fi prezente: febra, inflamarea gâtului, cresterea în dimensiuni a nodulilor limfatici de la nivelul gâtului, salivare excesiva la copiii mici. Exista posibilitatea ca în momentul infectarii cu virusul herpes simplex sa nu apara si leziunea. Odata pacientul infectat, virusul herpes simplex ramâne în corp si poate duce la reaparitia leziunii herpetice pe parcursul întregii vieti
Majoritatea pacienilor au trei-patru recidive pe an.
Unii dintre factorii care pot declansa recidiva leziunilor herpetice sunt: expunerea la soare,în special a buzelor, stresul, oboseala, alte infectii, ca de exemplu raceala sau gripa, alergiile alimentare, tratamentul dentar, leziuni ale buzelor sau ale gingiilor, unele proceduri estetice non-chirurgicale (peeling chimic, lifting facial cu ajutorului laserului).
Slabirea imunitatii (fie din cauza medicamentelor –corticosteroizii – sau a unei boli autoimune) poate favoriza aparitia herpesului. Atât variatiile hormonale cauzate de ciclul menstrual, cât si sarcina pot duce la reaparitia leziunilor herpetice.
Nu exista tratament pentru leziunea herpetica, asa cum nu exista tratament pentru virusulherpes simplex care o cauzeaza. Majoritatea leziunilor herpetice vor disparea de la sine. În tratamentul leziunilor herpetice recidivante urmatoarele medicamente pot reduce severitatea si durata afectiunii:
cremele antiherpetice sau unguentele, care pot fi umparate cu sau fara prescriptie medicala, pot reduce durerea, pruritul sau durata vindecarii;
medicamentele antivirale pe cale orala, ce pot fi cumparate doar cu prescriptie medicala;
antiviralele pe cale orala pot fi , de asemenea, administrate zilnic în special celor care au recidive dureroase si frecvente tocmai pentru a preveni aceste recaderi;
copiii si adultii cu un sistem imunitar deficitar necesita antibiotice în timpul unui episod mai sever de herpes pentru a preveni infectia bacteriana care poate aparea.
Masuri de prevenire
Se poate reduce frecventa recidivelor herpetice având grija : sa se evite expunerea prelungita abuzelor la razele ultraviolete, sa se evite contactul intim cu persoanele cu herpes, sa se foloseasca creme cu fi ltru UV care sa se aplice atât pe buze, cât si pe fata, sa nu se consume alimente care pot cauza recidive herpetice, sa se evite folosirea in comun a prosoapelor, veselei, aparatelor de ras.
In natura exista creatii de-a dreptul uimitoare. Spirulina, alga microscopica marina de culoare verde, este parintele a tot ce-i viu, cea mai veche planta de pe pamint (de 3,5 miliarde de ani).
Spirulina (Spirulina Platensis) contine o puternica combinatie de substante esentiale pentru organismul uman, unele dintre ele fiind extrem de rare si neintilnite in hrana vegetala.
Se stie ca legendarii asceti ai Americii de Sud si aborigenii africani, care locuiau in jurul lacului Ciad, se diferentiau prin sanatate deosebita si prin longevitate tocmai datorita faptului ca foloseau in alimentatie spirulina.
Unele alge, mai exact microalgele precum chlorella, alga verde-albastruie (Aphanizomenon flos-aquae) şi spirulina (Spirulina platensis), conţin mai multă clorofilă decît orice alte alimente. Conţinutul lor de clorofilă poate fi chiar mai mult decît dublat, dacă se adoptă unele condiţii mai speciale de cultivare. Cele trei plante acvatice enumerate mai sus sînt cele mai acceptate şi cunoscute dintre toate microalgele cunoscute de specialişti.
PRINCIPIILE ACTIVE
Microalgele se afla undeva la hotarul dintre regnul vegetal si cel animal, oferind avantaje nutritive unice. In stare deshidratata, pe linga clorofila, mai gasim si o bogata sursa de proteine, beta-caroten si acizi nucleici pe care le contin orice alte alimente din carne sau vegetale. Cantitatea foarte mare de ARN si ADN justifica increderea specialistilor in calitatile de regenerare celulara si incetinire a proceselor de imbatrinire. Se remarca, totusi, ca excesul de acizi nucleici aduce si riscul cresterii nivelului acidului uric in organism, provocind astfel pierderea calciului, aparitia calculilor renali si instalarea gutei. De aceea, este nevoie de o dozare atenta in administrarea acestora.
CE CONTINE SPIRULINA? Spirulina este foarte bogata in proteine: 100 g spirulina contin 60 - 70 g proteine (de 3 ori mai mult decit carnea de porc, de 2 ori mai mult decit carnea de vita, peste si de 1,5 ori mai mult decit boabele de soia). In plus, toate proteinele din spirulina sint asimilate foarte usor de organismul uman (pina la 80 %) deoarece contin 18 aminoacizi necesari omului dintre care 8 esentiali care, spre deosebire de ceilalti, nu pot fi sintetizati de catre organismul uman si trebuie obtinuti din hrana zilnica. Spirulina mai contine o multitudine de micro si macroelemente, inclusiv fier, calciu, magneziu, zinc, fosfor, seleniu, o mare cantitate de vitamine, inclusiv beta-carotenul, acizii nucleici (ADN şi ARN).
PREVINE SI VINDECA Conform principiilor nutritiei si dietoterapiei chinezesti traditionale, spirulina are urmatoarele proprietati: mireasma usor sarata, energie racoroasa, creste secretia de fluide de tip Yin, foarte nutritiva, detoxifianta a rinichilor si ficatului, imbunatateste calitatea singelui, inhiba dezvoltarea fungiilor, bacteriilor si fermentilor.Spirulina se asimileaza foarte bine, normalizeaza microflora intestinului, curata intens organismul, avind ca rezultat micsorarea continutului toxic rezultat din schimbul de substante in articulatii, muschi, limfa, care intoxica nu numai diferite organe ci si creierul. Actiunea benefica a spirulinei se manifesta sub forma de intarire a muschilor, imbunatatirii vederii, starea parului, elasticitatea pielii, normalizarea nivelului de colesterol in singe, imbunatatirea functiei ficatului, intarirea sistemului nervos, etc.
Spirulina este folosita deja in 60 de tari ale lumii. Organizatia Mondiala a Sanatatii prognozeaza folosirea pe scara larga a spirulinei in calitate de tratament profilactic, drept componenta in hrana secolului XXI.
EFECTE MIRACULOASE
Spirulina se foloseste ca mijloc de profilaxie si tratament impotriva anemiei feriprive si maligne, ca mijloc de intarire generala si detoxifiere in timpul si dupa radioterapie si chimioterapie, pentru minimalizarea riscului de a iradia celulele normale.
In cazul persoanelor cu imunitate scazuta, boli inflamatorii cronice, hepatita, tuberculoza, bronsite cronice, spirulina adminstrata pe termen lung imbunatateste statusul imun. De asemenea este folosita pentru profilaxia si tratarea bolilor articulatiilor, miozita, stimularea cresterii in perioada adolescentina si ca mijloc profilactic, in tratarea miopiei progresive, cataractei si a altor boli ale organelor vizuale, leziuni ale irisului, ochiului la diabetici, in completarea tratamentului de diabet.
Are efecte benefice in profilaxia si tratarea arterosclerozei, ischemiei miocardului, iar dupa infarct si accident vascular cerebral, ajuta la reglarea tensiunii arteriale la hipo si hipertensivi.
Regleaza tensiunea sanguina, ajuta la cresterea celulelor, preintimpina procesele inflamatorii de orice gen, reglează glicemia.
Imbunatateste starea pielii, preintimpina imbatrinirea prematura, inlatură ridurile, ajuta la tratarea eruptiei acneice. In cazul bolilor cutanate legate de hipovitaminoza, ridarea precoce, uscaciunii pielii, hipercheratoza, efectele pot fi spectaculoase dupa citeva cure.
Spirulina ajuta la dezvoltarea sistemului reproducator si la restabilirea microflorei normale in cazul disbacteriozei si al bolilor cronice ale intestinului gros.
O pastilă de Spirulină conţine pe lângă cele enumerate mai sus, carotenoizi (dintre care o mare pondere o are beta-carotenul), vitaminele complexului B (B1, B2, B6, B12), vitamina E, acid folic, pantotenat de calciu, acid nicotinic, vitamina H, oligoelemente (printre care Fe, Mg, Mn, Zn, K, Na unde predomină potasiul şi magneziul), precum şi ficocianina, principalul principiu activ, responsabil de intensificarea proceselor metabolice, precum şi alţi pigmenţi din grupa clorofilei.
Spirulina este indicată în perioade de efort fizic sau intelectual, alăptare, hepatite cronice, ciroza hepatică, gastrite, ulcer gastric şi duodenal; diabet zaharat tip II şi, asociat cu insulina în diabetul zaharat tip I; insuficienţa renală şi corticosuprarenală; obezitate; anemii; hipertensiune; arterială; cardiopatie ischemică; distonie neurovegetativă, suprasolicitare nervoasă; carenţă de calciu şi magneziu; impotenţă, frigiditate; glaucom şi cataractă; retinopatii; încetinirea procesului de îmbătrânire; profilaxia infecţiilor microbiene şi virale; profilaxia bolilor maligne; radioprotecţie; creşterea performanţelor sportive.
Spirulina vă poate oferi capacitatea de a munci 17 ore/zi, fără a resimţi oboseala, având în acelaşi timp proprietăţi de detoxifiere a organismului şi de protejare şi regenerare a celulei hepatice. Stimulează sistemul imunitar, crescând forţa organismului de a face faţă stresului cotidian, fiind şi un bun adjuvant în întărirea organismului în diferite afecţiuni. Un alt efect binefăcător, se manifestă asupra cerebelului, Spirulina fiind, aşa cum afirma ing. chim. Ştefan Manea, „hrana pentru ungerea sinapselor cerebrale” ce vă garantează tinereţea veşnică din punct de vedere al capacităţii intelectuale.
Supliment alimentar ecologic pur, Spirulina conţine peste 50 de principii bioactive, prin care intervine în reglarea tuturor funcţiilor organismului. Spirulina este un antioxidant puternic, stimulează şi reglează producţia de corticosteroizi, insulină, hormoni tiroidieni. Rezultatele Spirulinei în programele de scădere a greutăţii corporale sunt foarte bune, acest supliment controlând senzaţia de foame şi reducând pofta de mâncare, mai ales dacă se respectă recomandarea de a lua comprimatul de spirulină cu o jumatate de oră înaintea mesei.
Spirulina este foarte bogată în proteine: 100 g spirulină conţin 60 - 70 g proteine. În plus, toate proteinele din Spirulină sunt asimilate foarte uşor de organismul uman (până la 80 %), deoarece conţin 18 aminoacizi necesari omului, dintre care 8 esenţiali. Spirulina mai conţine o multitudine de micro şi macroelemente, inclusiv fier, calciu, magneziu, zinc, fosfor, seleniu, o mare cantitate de vitamine, inclusiv beta-carotenul, acizii nucleici (ADN şi ARN).
Un aspect foarte important în ceea ce priveşte Spirulina este că aceasta se poate administra paralel cu tratamentele specifice recomandate de medic. Dozele recomandate sunt: pentru adulţi, în afecţiunile cronice, de 8-15 comprimate/zi sau 4-8 capsule/zi, iar profilactic, de 6-8 comprimate/zi sau 3-4 capsule/zi. La copiii peste 1 an, se administrează 3-6 comprimate/zi sau 1-3 capsule/zi. În tratamentele curative, se recomandă ca după 30 zile să se facă o pauză de 10 zile sau să se reducă consumul la nivelul întreţinerii.
Se preconizeaza ca Spirulina sa fie utilizata in alimentatie pentru a se concepe noi vieti (creste fertilitatea), incepand cu dezvoltarea intrauterina, perioada de alaptare si anii copilariei, intrucat nu exista in natura un alt produs care sa contina atatea componente importante pentru viata. Spirulina ajuta si la inlaturarea hipoxiei fatului ceea ce apare nu rareori in saptamanile 29-38 a graviditatii. Spirulina asigura acele substante nutritive care lipsesc din hrana noastra sau acele produse pe care la un moment dat organismul nu le poate sintetiza din multiple cauze. Spirulina furnizeaza atletilor energie pt un timp indelungat si reduce timpul necesar pentru refacerea fortelor, ajuta pe cei care au probleme cu digerarea sau asimilarea hranei, satisface apetitul intrucat asigura toate substantele de baza, controleaza greutatea, da copiilor si celor care nu agreeaza legumele posibilitatea sa se hraneasca cu ele luand numai cateva tablete. Ajuta oamenii ocupati care nu au timp pentru o alimentatie regulata si echilibrata sa ia rezerva necesara de substante hranitoare care sa asigure echilibrul necesar. Daca este luata inainte de masa, Spirulina scade apetitul si veti manca mai putin fara sa va simtiti flamand. Nu exista contraindicatii, conchid toate studiile. Nu creeaza dependenta. Spirulina si laptele matern sunt singurele produse naturale care contin acidul gras - gamalinoleic.
Mod de administrare a Spirulinei ca adjuvant in tratamentul diferitelor maladii conform cercetarilor internationale din tari ca: Japonia, SUA, Rusia, etc.: 1. Afectiuni digestive: - diaree, constipatii acute si cronice, enterocolite, pancreatite acute si cronice, gastrite, ulcere gastrice si duodenale, infectii digestive de etiologie virala, micoze digestive - minim 2 g/zi, timp de 3-6 luni, chiar un an, in functie de severitatea afectiunii; - hepatite de diverse etiologii - minim 3,2 g/zi, timp de 6 luni-1 an, dupa care se recomanda continuarea cu 1,2 g/zi doza de intretinere; - malnutritie, intoleranta digestiva, anorexie - 3 g/zi minim 6 luni; - ciroze hepatice, boli degenerative ale tubului digestiv, tumori digestive benigne, insuficienta hepatica - 2-3 g/zi, iar in tumorile maligne 4-5 g/zi, timp de minim un an, cu control la 1-3 luni si cu acordul medicului in ajustarea tratamentului. Dupa acest interval se continua cu 1,2 g/zi doza de intretinere. 2. Afectiuni ale aparatului respirator: - viroze respiratorii, pneumonii, pleurezii, bronsite, gripa, guturai, otite, rinite, etc. - profilactic 1,2 g/zi, in perioada afectiunii 3,2-6,4 g/zi in functie de severitatea cazului; - emfizem pulmonar, astm bronsic (indiferent de etiologie), bronsita cronica obstructiva (BPOC) - 3-4 g/zi timp de minim un an. 3. Afectiuni neurologice si psihice: - distonii neurovegetative, suprasolicitari nervoase, efort psihic sustinut, stres - minim 2 g/zi timp de aproximativ 3 luni; - depresie, anxietate, nevroze - 2-3 g/zi pana la disparitia simptomelor. 4. Afectiuni hematologice: - defecte ale hematopoiezei, hemofilii, talasemii, deficiente de coagulare (coagulopatii) - 3 g/zi intre 3-6 luni, in functie de severitatea afectiunii; - anemii de diferite tipuri - 3 g/zi timp de minim 6 luni. - leucemii, limfoame, imunodeprimati - 5-6 g/zi timp de 6 luni-1 an, apoi 1,2 g/zi in permanenta. 5. Carente de vitamine/minerale: - minim 1,2 g/zi timp de 1-3 luni, fiind indicata permanentizarea acestei doze. 6. Prevenirea afectiunilor mamei si fatului in perioada sarcinii, stimularea lactatiei postpartum - minim 1,2 g/zi, fiind indicata permanentizarea acestei doze.
Trandafirul, adjuvant in afectiunile oculare si dentare
Exista in lume nenumarate legende despre aparitia trandafirului. Una dintre ele (greceasca) spune ca trandafirul a fost creat cu scopul de a fi cea mai frumoasa floare. Aflati de la noi cum si in ce afectiuni puteti folosi miraculosul trandafir.
Zeita florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte draga ei, si a vrut ca noua floare sa nu aiba pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilalti zei si fiecare a daruit cate ceva din atributele lor: Dionisos a daruit parfumul ametitor, Cele Trei Gratii au dat stralucirea, veselia si farmecul, Zefir, vantul de primavara, a dat la o parte norii, pentru ca Apolo sa lumineze si sa-l infloreasca. La urma, Ares, zeul razboiului, i-a daruit spinii, pentru ca floarea sa isi poata apara frumusetea.
Din Antichitate si pana in prezent, trandafirul a fost pretuit nu numai pentru frumusetea si parfumul sau, ci si pentru calitatile vindecatoare. Medicii antici considerau trandafirul panaceu. Hipocrate, “parintele medicinei”, recomanda, in tratatele sale, folosirea trandafirilor in obstetrica. De asemenea, floarea era folosita impotriva durerilor de cap, dinti si de gat.
Petalele de trandafir, eficiente in diferite afectiuni Petalele de trandafir se folosesc pentru prepararea diferitelor remedii, in stare proaspata sau uscata. Ele trebuie culese dimineata, cand aerul este curat si umed, de preferat dupa ploaie sau roua abundenta. Petalele sunt recomandate impotriva diverselor afectiuni, cum ar fi:
Stomatita: se taie marunt 3 linguri de petale, se infuzeaza in doua pahare cu apa clocotita, se lasa sa se raceasca si se clateste gura de cateva ori, in timpul zilei;
Conjunctivita: 1 lingura de petale uscate se infuzeaza in 200 ml apa clocotita, 30 de minute, apoi se strecoara si se lasa la racit. De cateva ori pe zi se sterg ochii cu infuzie, iar inainte de culcare, tampoane de vata imbibate cu infuzie se lasa pe pleoape, 30 de minute;
Amigdalita: se amesteca parti egale de petale de trandafir (proaspete sau uscate) cu miere de albine. Amestecul se pastreaza in gura 20-30 de minute, apoi se scuipa. Se repeta de doua ori pe zi, timp de 3-4 zile;
Parodontoza: pulberea din flori uscate, amestecata cu miere de albine, este un remediu pentru orice proces inflamator in cavitatea bucala, in special parodontoza. Cu amestecul aromat se tamponeaza gingiile bolnave;
Spondiloza: se macereaza 7-10 petale de trandafir in 125 ml de tuica, timp de 5 zile. Locurile bolnave se tamponeaza inainte de culcare, apoi se leaga cu un fular de lana.
Boli de piele: pentru diminuarea iritatiei in caz de eczema, psoriazis, cosuri, prurit alergic, pe locurile afectate, se aplica un strat de petale proaspete, care apoi se fixeaza cu plasture sau tifon. Plagile infectate si arsurile se vindeca mai repede daca se aplica zilnic cate un strat de petale proaspete.
Apa de trandafir, sanatate si relaxare Alaturi de petalele de trandafir, apa de trandafir are multiple intrebuintari in cosmetica, dar se foloseste cu succes ca adjuvant in diferite boli. Astfel, se pune intr-un vas de sticla sau emailat o mana de petale proaspete sau uscate, peste care se toarna apa fiarta. Se lasa la racit si se infuzeaza 5-6 ore. Apa de trandafir este indicata in:
Reumatism: se fac bai calde la picioare;
Dureri lombare: se aplica in zona lombara comprese fierbinti cu apa de trandafir;
Vertij, ameteala puternica: se leaga fruntea cu un prosop inmuiat in apa de trandafir rece;
Transpiratie abundenta: corpul se sterge de doua ori pe zi (seara si dimineata) cu apa de trandafir. Concomitent, se fac de 3-4 ori pe saptamana bai cu frunze de nuc;
Pentru ridicarea tonusului, corpul se infasoara strans cu un cearsaf inmuiat in apa rece de trandafir. Se adauga un cearsaf uscat, apoi o plapuma;
Uleiul de trandafir, impotriva virusurilor, bacteriilor si fungilor Datorita efectelor antiseptice, uleiul de trandafir este des folosit in tratamentul infectiilor cauzate de virusuri, bacterii si ciuperci care au rezistenta la antibiotice.
In caz de otita: 2-3 picaturi de ulei de trandafir se picura in ureche, de 3 ori pe zi;
Insomnie, depresie: se inhaleaza, de mai multe ori pe parcursul zilei, aroma uleiului de trandafir;
In caz de blefarita: se ung pleoapele inflamate de 2-3 ori pe zi cu ulei de trandafir, timp de o luna. In acelasi timp, se bea si ceai din petale de trandafir;
Celulita: 12 picaturi de ulei de trandafir se amesteca cu 100 ml de ulei de masline. Se tamponeaza locurile cu probleme, dupa un dus cald;
Arsuri, ulcer varicos, escara: se aplica ulei de trandafir sub forma de comprese.
Uleiul de trandafir calmeaza si sustine centrul emotional al inimii, dand senzatia de fericire si o stare generala de bine. De asemenea, ajuta la purificarea cavitatii uterine si la regularizarea ciclului menstrual. Se recomanda baile de sezut cu apa calduta, la care sa adauga 3-7 picaturi de ulei de trandafir. Totodata, uleiurile esentiale de trandafir faciliteaza relaxarea si “hranesc” emotiile pozitive, atunci cand sunt folosite in masaj. 4-5 picaturi de ulei esential de trandafir, diluate in aproximativ 30 g de uleiuri vegetale, precum cele extrase din seminte de struguri, din migdale dulci sau din alune. Vorbind de virtutile terapeutice ale trandafirului, nu putem uita continutul ridicat de vitamina C naturala. Trandafirul revigoreaza pielea obosita, reduce ridurile, incetineste procesul de imbatranire, fiin recomandat ca tratament pentru toate tipurile de ten.
Atat pepenele galben, cat si cel rosu sunt fructe foarte gustoase si aromate, cu efecte racoritoare excelente. In acelasi timp, pepenele este un aliment-medicament, cu multiple indicatii terapeutice, folosit cu succes in medicina si cosmetica. Este important de stiut faptul ca pepenii contin foarte putin sodiu si cantitati insemnate de potasiu. Din acest motiv este indicat in reducerea surplusului de sodiu din organism, avand efecte benefice asupra inimii, dar si a sistemului imunitar. In cazul pepenelui galben, actiunea se datoreaza compozitiei sale bogate: contine apa (88,5%), albumine, glucide, fibre alimentare, acizi organici liberi, minerale (potasiu, fier, magneziu, fosfor, calciu), vitamine (A, B, C, PP, acid folic). Pepenele rosu contine si el aproximativ 95% apa, zaharuri naturale, enzime, acizi organici, licopina (substanta cu efect antioxidant si reglator imunitar).
Pepenele galben are multiple actiuni terapeutice:
Imbunatateste sistemul imunitar; Diminueaza senzatia de foame, avand totodata efect vitalizant, energizant, detoxifiant, diuretic-depurativ, recomandat in obezitate, constipatie, afectiuni renale, hemoroizi, guta, reumatism. Extern este utilizat pentru ingrijirea tenului. De asemenea, pepenele galben reduce riscul aparitiei cancerului, bolilor coronariene si hipertensiunii. Poate fi cosumat de persoanele sanatoase ca un fruct de sezon apetisant, cu efect rapid de calmare a setei, dar si pentru detoxifiere. Persoanele cu diferite afectiuni pot face cure de 2-3 saptamani cu acest fruct. De altfel, poate fi mancat in stare naturala, ca atare, sau sub forma de salate, gem, serbet, inghetata sau dulceata. Poate fi consumat si sub forma de suc proaspat, cu efect revigorant si revitalizant. In timpul curelor se beau 3-6 cani pe zi din acest nectar.
Pepene galben la micul dejun Cura presupune consumul a 1-3 kg de pepene galben, timp de 3-4 zile, dimineata, pe stomacul gol, ca mic dejun, sau pe tot parcursul zilei, in functie de toleranta individuala. Totodata, cateva felii inainte de fiecare masa sunt bine-venite, dar nu ca desert. Curele pot fi efectuate in caz de anemii si perioade de convalescenta. Astfel, se beau 3 cani de nectar pe zi. In constipatie si obezitate, se mananca dimineata, pe stomacul gol, 1-2 kilograme de pepene galben. Pentru a potoli senzatia de foame, este indicat consumul a 2-3 felii inainte de masa. Avand efect diuretic-depurativ, este util impotriva dermatitelor alergice si infectioase. Se face o cura cu pepene galben de 10-12 de zile, timp in care sunt eliminate din dieta carnea, grasimile si alimentele sintetice sau conservate.
Cura cu pepene galben este contraindicata persoanelor cu diabet, enterite, dispepsii. Aveti grija ca pepenele sa fie bine copt, altfel provoaca diaree si indigestii!
Cura de 10 zile cu pepene rosu Gratie compozitiei, pepenele rosu are efect diuretic, fiind indicat in afectiuni ale aparatului reno-urinar, afectiuni reumtismale, guta. De asemenea, creste imunitatea organsimului si are rol reglator hormonal. Se poate face o cura cu pepene rosu de minimum 10 zile, in fiecare luna. Se consuma la toate cele trei mese, ultima fiind inainte de ora 19.00. Intre mese, este bine sa se bea 1-1,5 litri de lichide (apa plata cu/fara lamaie, ceaiuri, sucuri naturale). Cura se poate realiza cu miez bine copt, dulce (se consuma in jur de 2-3 kg/zi), sau sub forma de suc proaspat, consumat in maximum 15 minute.
Pepenele rosu, benefic in afectiuni renale, guta, litiaza biliara Cura cu pepene rosu se poate face in caz de afectiuni renale, infectii sau litiaza renala. In ultimul caz se creste cantitatea de pepene si se asociaza un tratament cu plante ce ajuta la sfaramarea pietrelor. Acesta se administreaza cu cateva zile inainte de consumarea pepenelui si se continua in ultimele zile de tratament (cu mesteacan, merisor, ienupar). Pepenele rosu este recomandat ca adjuvant in reumatism si guta (10-20 de zile de cura). In caz de litiaza biliara, cura consta in seminte uscate si macinate de pepene rosu. Se ia cate 1 lingurita din acest praf in fiecare dimineata, amestecat cu 1 lingura de ulei de masline, 10 zile consecutiv, pe stomacul gol. Se sta culcat pe partea dreapta, timp de 10 minute. Tratamentul dureaza 3 luni. In caz de constipatie, se va consuma pepenele, toata portia, in fiecare dimineata, pe stomacul gol. Dupa, 3-4 ore nu se mananca nimic. Pentru slabit, pepenele rosu este foarte util, gratie efectului diuretic-depurativ. Valoarea nutritiva a acestuia este aproape nula.
Inainte de a incepe o cura cu pepene pentru eliminarea pietrelor la rinichi sau bila, este bine sa consultati medicul. Acesta, in functie de dimensiunea, compozitia si pozitia calculilor, va indica sau nu acest tratament.
Pepenele rosu curata si detoxifica intern organismului, ajutand la eliminarea toxinelor din ficat, la protejarea intestinelor subtiri si la stimularea activitatii rinichilor.
Nu stiu altii cum sunt, insa eu cand ma gandesc la o felie rece de pepene rosu, imi lasa gura apa. Miezul zemos si delicios al pepenului rosu incanta papilele gustative intr-un mod in care nici cel mai pretentios si racoritor cocktail de vara nu reuseste. Si nu doar gustul sau il face un aliment incredibil, ci si efectele revigorante si reenergizante pe care le are asupra organismului. Specialistii nutritionisti ne recomanda sa consumam cu incredere pepenele rosu intrucat acesta reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de hidratare si de vitaminizare a organismului pe timpul verii. Mai mult de 90% din compozitia sa este apa. Restul zaharuri naturale, enzime, acizi organici, sodiu, potasiu si fier si licopina, un antioxidant puternic, specific fructelor si legumelor cu miez rosu, ce neutralizeaza radicalii liberi, prevenind in acelasi timp aparitia celulelor canceroase. In plus, printre vitaminele prezente in cantitate mai mare in compozitia pepenelui rosu se afla vitamina A, cu un rol important in adaptarea vizuala, vitamina B6, ce ajuta la formarea hemoglobinei si imbunatateste capacitatea organismului de a se apara in fata infectiilor (stimuleaza formarea de anticorpi) si vitamina C, arhicunoscuta pentru efectul sau de crestere a imunitatii. Este bine sa stiti ca pepenele se numara printre alimentele cu cel mai scazut risc de a provoca alergii asa ca nu ezitati sa va rasfatati copilul cu o portie zdravana si delicioasa de pepene rosu. Pentru ca este vara, anotimpul ideal al curelor de slabire, pe lista alimentelor preferate ar fi nemaipomenit daca ati introduce si pepenele rosu. 100 grame de pepene rosu contin doar 30 de calorii si in plus, pepenele rosu curata si detoxifica intern organismului, ajutand la eliminarea toxinelor din ficat, la protejarea intestinelor subtiri si la stimularea activitatii rinichilor. Gratie capacitatilor sale diuretice, pepenele rosu este recomandat in dieta persoanelor cu pietre la rinichi sau in a celor suferind de guta. Un puternic si eficient hidratant al organismului, pepenele rosu are efecte pozitive si asupra reglajului hormonistic din organism.
Daca esti insarcinata, cu atat mai mult este indicat sa consumi pepene rosu. Se pare ca acesta este ideal pentru prevenirea greturilor matinale, iar unii medicii specialisti sustin chiar ca, datorita continutul bogat de potasiu si magneziu, pepenele rosu impiedica aparitia preeclampsiei, o complicatie ce poate surveni in timpul sarcinii. Nu degeaba se spune ca detoxifierea din interior are efecte vizibile si la exterior. Consumat in mod frecvent, in cantitati semnificative si combinat cu tratamente externe, pepenele rosu ajuta la curatirea tenului si la tratarea acneei
Un efect cu adevarat surprinzator al pepenelui rosu a fost descoperit recent de catre oamenii de stiinta. Se pare ca, in cazul barbatilor, pepenele rosu are efecte afrodiziace reale, sporind apetitul sexual si stimuland circulatia sanguina. Intr-o cantitate extrem de mica, pepenele rosu contine si un anumit aminoacid cu un efect de dilatare a vaselor sangvine, efect pe care il au si medicamentele ce trateaza disfunctiile erectile. Ironic sau nu, pepenele a fost botezat “fructul rosu cu efect albastru”, cu aluzie la controversata pilula Viagra.
De asemenea, pepenele rosu se numara printre alimentele indicate si in cazul persoanelor suferind de inima, avand in compozitia sa o cantitate infima de grasimi saturate. Cucurbocitrinul, o substanta prezenta in compozitia pepenelui, stimuleaza dilatarea vaselor capilare si ajuta la normalizarea tensiunii arteriale.
sâmbătă, 15 august 2009
Remedii naturale pentru durerile de dinti Afla mai multe despre: remedii naturale, durere de dinti, sunatoare, comprese, marele, tratamente, sanatate
Cu totii ne dorim dinti albi si o dantura sanatoasa. In acest scop trebuie sa acordam o atentie foarte mare si alimentatiei. Cafeaua, ceaiul, cola, fumatul, sucurile acide, anumite medicamente si alimentele intens pigmentate isi pot lasa amprenta lor colorata pe smaltul dintilor.
Iata cateva sfaturi pentru o dantura mai alba.
Tratament cu busuioc - decoct din doua lingurite de frunze uscate maruntite la o cana (200 ml) cu apa rece, se lasa la macerat, se da apoi in clocot, se lasa acoperit 15 minute pentru racire, se strecoara si se clateste bine gura de mai multe ori pe zi.
Tratament cu lamai - consumul de lamaie sau frecarea dintilor cu lamaie determina albirea lor.
Tratament cu mar - consumul de mere determina albirea dintilor.
Tratament cu menta - infuzie din frunze, peste care se toarna 100 ml de apa clocotita; se lasa acoperita 30 de minute, se strecoara, se spala dintii cu periuta dupa fiecare masa si apoi se clateste gura cu infuzia.
Cateva remedii naturale pentru durerile de dinti
Patrunjel - se zdrobesc bine frunzele de patrunjel proaspete sau radacina pana se obtine o pasta; se framanta cu putina sare; se formeaza un cocolos si se introduce in caria dentara sau se folosesc comprese pentru urechea partii dureroase.
Comprese pe obraz, in locul unde va doare, cu ceai din coada soricelului, musetel, tataneasa sau aloe.
Mestecati o frunza de coada-soricelului sau de patlagina, acestea opresc sangerarea foarte repede si au si efecte de calmare, antiinflamatoare si antibacteriene;
Daca va dor dintii, dar si gingia diluati 15 picaturi deulei de cuisoare la o lingura de ulei alimentar in care inmuiati un tampon de vata pe care il aplicati pe dinte si pe gingie. Nu se foloseste nediluat si nici pentru o perioada indelungata, deoarece devine toxic, iar femeile insarcinate trebuie sa-l evite.
Striviti un ardei iute si cu o pipeta luati zeama obtinuta, pe care o aplicati pe dintele care doare. Numai daca suportati ardeiul iute folositi metoda, deoarece va ustura la inceput, insa durerea se va atenua.
Daca aveti sangerari la gingii, aplicati pe locul respectiv un pliculet de ceai negru sau de musetel ud si rece, acestea avand proprietati de oprire a hemoragiei, iar musetelul asa cum este cunoscut este antiinflamator si cicatrizant.
Cele mai ieftine si eficiente 6 trucuri de ingrijire
Uneori ingrijirea corpului nostru poate fi extrem de costisitoare, mai ales pentru ca evitam sa facem compromisuri in aceasta privinta, incercand sa alegem mereu produse de calitate.
Totusi, ati fi suprinse sa observati ca unele dintre aceste produse de calitate pot fi inlocuite cu succes de optiuni mult mai ieftine si mai eficiente.
VITAMINA E
Pentru: intinerirea parului si a pielii. Joaca un rol vital ca antioxidant, asigurand o protectie excelenta impotriva radicalilor liberi care imbatranesc tenul, reducand aparitia ridurilor. Poate inlocui cu succes cremele antirid.
Descriere: Se gaseste sub forma de capsule gelatinoase care contin vitamina E in stare naturala.
Folosire: Administrare orala - 1 capsula pe zi. O data pe saptamana, inainte de culcare, foloseste praful din capsule pentru a freca pielea fetei si a gatului.
PEROXIDUL DE HIDROGEN (H2O2)
Pentru: combaterea acneei si petelor inestetice ale tenului. Poate preveni si aparitia vergeturilor. Acesta este un agent antimicrobial, antiseptic si oxidant. Curata tenul si il catifeleaza. Poate inlocui cu succes un tonifiant.
Descriere: Se gaseste sub forma apoasa, pentru uz extern.
Folosire: Aplica pe un tampon de bumbac solutia si tamponeaza pielea usor. Daca solutia este prea puternica, o poti dilua cu apa.
ULEIUL DE MIGDALE
Pentru: combaterea cearcanelor si a petelor inestetice din jurul ochilor. Migdalele contin vitamina E si sunt bogate in grasimi monosaturate, reuducand grasimile si crescand nivelul de oxigenare a vaselor sangvine. Poate inlocui cremele anticearcan.
Descriere: Se gaseste sub forma uleioasa, in sticle de 100 ml.
Folosire: Aplica putin ulei de migdale in jurul ochilor si maseaza usor cu varful degetelor. Incepe de la coltul interior al ochiului, masand usor spre coltul exterior. Pentru rezultate bune repeta acest procedeu in fiecare zi.
SUCUL DE LAMAIE
Pentru: combaterea pistruilor, lumineaza si curata pielea, fara a bloca porii, fiind un produs antibacterial cu un pH scazut. Poate inlocui cu succes produsele tonice.
Descriere: Se gaseste in sticle de 250 ml sau 500 ml sau poate fi stors din lamai.
Folosire: Aplica sucul de lamaie pe fata cu un tampon de bumbac. Evita zona ochilor. Asteapta sa fie absorbit in piele si apoi aplica o crema hidratanta, deoarece sucul de lamaie este astringent
ULEIUL DE MASLINE
Pentru: hidratarea pielii, fiind un produs ce nu cauzeaza reactii alergice. Curata, inmoaie si regenereaza pielea. Este extrem de eficient in ingrijirea mainilor si a unghiilor. Poate inlocui cu succes cremele de maini. Hidrateaza si parul, oferindu-i stralucire naturala.
Descriere: Se gaseste in sticle de 500 sau 1000 ml.
Folosire: Pentru corp, pune o cantitate mica de ulei pe piele si maseaza bine pana ce se absoarbe.
Pentru par, aplica inainte de spalaea parului ulei de masline si lasa-l sa actioneze jumatate de ora. Urmeaza apoi ritualul normal de spalare a parului.
Pentru maini incalzeste intr-o tigaie putin ulei de masline. Ai grija sa nu fie foarte fierbinte, sa fie suportabil la atingere. Maseaza mainile bine cu ulei, insistand pe unghii. Pune manusi cosmetice si dormi cu ele pentru un efect garantat.
MIEREA
Pentru: combaterea pielii uscate. Lasa pielea catifelata si hidratata, fiind un agent antiseptic si antibacterial. PH-ul sau cuprins intre 3,2 si 4,5 previne formarea de bacterii.
Descriere: Cea mai buna miere pentru ingrijirea pielii este cea de salcam, de salcie si de tei.
Folosire: Incalzeste mierea in cuptorul cu microunde sau pe aragaz, pana capata o textura mai lichida. Aplica mierea pe piele prin masaj. Lasa-o sa-si faca efectul timp de 10 minute. Clateste bine si aplica o crema hidratanta. Repeta de 2-3 ori pe saptamana.
Calciul, acest macroelement deosebit de important, constituie componenta principala a scheletului si dintilor, tendoanelor, nucleelor celulare si este indispensabil in:
-procesul de coagulare sanguina;
-buna functionare a sistemului nervos;
-reglarea permeabilitatii membranelor celulare ;
-diminuarea amplorii unor procese alergice ;
-ameliorarea capacitatii antimicrobiene a globulelor albe ;
-activizarea unor procese metabolice;
-stimularea secretiei gastrice si a ritmului cardiac;
-utilizarea eficienta a fierului si a vitaminei B12.
Ca si fosforul, calciul este un element absolut esential pentru organismul uman, mai ales in primii ani de viata, atunci cand are loc procesul de formare a tesuturilor osoase.
Asimilarea calciului este favorizata de prezenta fosforului, magneziului, cuprului, fluorului si siliciului, a vitaminelor A, C si D, precum si a razelor solare. Vitamina D este absolut necesara pentru efectuarea transportului calciului prin mucoasa intestinala. Raportul de 2/1 dintre calciu si fosfor este considerat cel optim pentru absorbtia calciului. Ratiile bogate in proteine sporesc, de asemenea, absorbtia calciului, in timp ce acidul oxalic, excesul de grasimi si de fosfati reduc absorbtia acestuia si maresc, in schimb, gradul de absorbtie a fosforului, deregland in acest fel raportul optim respectiv. Astfel, alimentele cum ar fi fasolea uscata, patrunjelul, sfecla rosie, spanacul, cacaua si ciocolata, datorita continutului lor in acid oxalic, precum si cerealele bogate in fosfor (acid fitic, provenind de la substantele de combatere pe cale chimica a daunatorilor) contribuie la eliminarea calciului prin fecale. In acelasi mod actioneaza si ptarile de stres, influentand absorbtia calciului.
In cantitati maximale, necesarul de calciu este de 700-1.200 mg la copii, 1.200-1.400 mg la adolescenti, 800-1.200 mg la adulti si 1.200-1.500 mg la femei, in perioada de menstruatie. Trebuie sa avem in vedere ca absorbtia in organism a acestui important mineral nu se poate realiza decat in prezenta unei cantitati suficiente de vitamina D. Atat insuficienta, cat si surplusul sunt daunatoare echilibrului sanogen al organismului, neajunsuri manifestate prin hipercalcemie si alte afectiuni.
Este bine de stiut ca insuficienta calcica produce carii dentare, tetanii musculare, insomnii, osteomalacie, tendinta de fracturari (indeosebi la femeile cu mai multe nasteri). Calciul este indicat in caz de oboseala, in diferite afectiuni pulmonare, in adenite, astenie, cefalee, iritabilitate, nervozitate, rahitism, rarefierea structurii oaselor (osteomalacie), spasmofilie acuta sau cronica, osteoporoza, diferite reactii alergice, tulburari de menopauza, hemoragii prelungite etc.
Este una dintre cele mai putin cunoscute vitamine. Se pare ca detine un rol important in vindecarea ulcerului, insa opiniile specialistilor difera in aceasta privinta. Se gaseste in varza cruda si, din cercetarile existente s-a stabilit ca are rol important in vindecarea afectiunilor de stomac (ulcer).