Mancati anghinare!

Anghinarea scade nivelul colesterolului în sînge. Salata cu anghinare, ulei de măsline şi suc de lămîie previne bolile cardiovasculare, arată un studiu efectuat la Universitatea Reading (Marea Britanie).

Frunzele de anghinare scad nivelul grăsimilor în sînge şi, în acelaşi timp îmbunătăţesc funcţia cardiacă, precizează studiul coordonat de dr Rafe Bundy, la Universitatea Reading. La studiu au participat persoane diagnosticate cu un nivel crescut al colesterolului total. "Timp de 12 săptămîni, subiecţii au primit cîte 1.280 mg extract de anghinare zilnic. Am observat o scădere a colesterolului şi o îmbunătăţire a activităţii cardiace chiar şi fără ajutorul medicamentelor hipocolesterolemiante obişnuite. Efect similar extractului are anghinarea crudă adăugată în salate. De aceea, includeţi anghinare în dieta dumneavoastră şi puteţi să staţi liniştiţi în privinţa creşterii colesterolului", afirmă dr Rafe Bundy. Anghinarea se remarcă prin conţinutul de flavonoide, substanţe cu efect cardioprotector şi antiinflamator. Activitatea sistemului cardiovascular este stimulată şi de acidul folic şi de potasiul din această legumă.

ACŢIUNE. Anghinarea contribuie la îmbunătăţirea digestiei. Din acest motiv, nutriţioniştii o recomandă în prevenirea tulburărilor gastro-intestinale. De asemenea, este bine să mîncăm anghinare pentru detoxifierea ficatului, pentru prevenirea afecţiunilor bilei şi rinichilor, pentru normalizarea nivelului zahărului în sînge. În ţările din zona Mării Mediterane, anghinarea macerată în ulei de măsline este folosită pentru tratarea afecţiunilor hepatice şi biliare şi pentru calmarea durerilor din colicile biliare. S-a demonstrat că anghinarea are acţiune coleretică (stimulează secreţia biliară) şi colagogă (stimulează evacuarea bilei în intestin). Anghinarea este şi un bun diuretic, favorizează eliminarea ureei şi a acidului uric, fiind indicată persoanelor care suferă de gută. Anghinarea are valoare energetică redusă: 24-30 calorii/100 g. Însă este sursă bună de fier, calciu, vitaminele C şi E.


Proprietăţi
Anghinarea poate fi pregătită sub formă de salată, supă sau garnitură pentru diferite mîncăruri. Cea mai bună este anghinarea crudă. Atunci cînd este adăugată în mîncăruri, aceasta pierde o parte din vitamine şi minerale. Anghinarea este recu-
noscută pentru efectele sale hepatoprotectoare. "De aceea le este recomandată cu precădere persoanelor cu afecţiuni hepatice. Sub formă de ceai, anghinarea are proprietăţi decongestionante, detoxifiante şi depurative.

Condimente vegetale

Tot ce trebuie sa stiti depre condimente, arome, din ce se obtin si rolul lor in macaruri.

Chili Alta denumire sub care este cunoscut: piper cayenne • Se obtine din: diferite tipuri de ardei iuti • Se gaseste: uscat (intreg sau macinat), sub forma de praf sau ca ulei de ardei iuti • Gust/aroma: iute • Poate fi folosit: la mancarurile pe baza de carne si de zarzavaturi
Curry • Se obtine din: amestecul a mai multe condimente, precum piperul, ardeiul gras, chili, ghimbirul, coriandrul si cuisoarele • Se gasesc- sub forma de praf • Gust/aroma: iute-picant • Poate fi folosit: la bucataria asiatica, in principal la sortimente de mancare din India, la orez, la peste, la mancarurile pe baza de carne de pasare, la mancarurile cu carne
Ghimbir Se gaseste.proaspat, uscat sub forma macinata sau de bucatele Gust/aroma: iute-dulcisor • Poate fi folosit: la bucataria asiatica, la prajituri si la dulciuri • Observatie: in zilele noastre ghimbirul poate fi procurat din multe locuri. Este preferabil sa cumparam ghimbir in cantitati mai mici, deoarece se vestejeste deosebit de repede.
Usturoi Se gaseste: proaspat, sub forma de praf sau sub formii de ulei • Gust/aroma: patrunzatoare, iute • Poate fi folosit: la salate, supe, sosuri, felurile de mancare pe baza de carne si de zarzavaturi
Boia Alta denumire: ardei capia • Se prepara: din ardeiul rosu gras sau iute • Se gaseste: uscat intreg sau macinat • Gust/aroma: iute, de la cea mai blanda aroma pana la cea mai puternica • Poate fi folosita: la sosuri, la prajeli, la felurile de mancare pe baza de cartofi si de orez, la mancarurile de peste si de zarzavaturi, la slanina, la cascavaluri
Piper Samanta cerului de piper • Se gaseste: sub forma uscata, intreg sau macinat (piper negru sau alb) sau conservat crud (piperul verde) • Gust/aroma: puternic condimentat, arzator de iute (piperul negru), blanda (piper alb) • Poate fi folosit: la mancarurile pe baza de carne si la diversele sortimente de peste, la carnea de pui, la zarzavaturi
Sofran Se obtine din: stigmatul de culoare portocalie a sofranului de gradina • Gust/aroma: aromat, usor amarui • Poate fi folosit: la mancarurile de peste, la orez, la carnea de miel, la prajituri • Observatie: sofranul este un condiment foarte scump, conferind o culoare speciala nu numai prajiturilor dar si supelor sau sosurilor
Vanilie Produsul care se afla in capsulele crude ale unui soi de orhidee-liana • Se gaseste: intreaga • Gust/aroma: dulce • Poate fi folosita: la inghetalc, prajituri, dulciuri • Observatie: zaharul sau laptele imprumuta repede aceasta aroma specifica
Chimen Se gaseste: uscat sub forma de seminte micute, tntregl sau macinate • Gust/aroma: puternic condimentata, muscatoare • Poate fi folosit la: diversele varietati de panificatie sl la pateurile pe baza de aluat, la mancarurile pe baza de peste sau de carne, la varza, la cascavaluri, la branzeturi, la felurile de mancare pe baza de cartofi
Frunza de dafin Fruniele dafinului se gasesc sub forma uscata, intregi sau bucati, sau sub forma de praf, Gust/aroma: puternic condimentat • Poate fi folosit la supe, sosuri, mancaruri pe baza de peste, la saramura, la castravetii murati.
Nucsoara Samanta produsului cu coaja lemnoasa ce seamana foarte mult cu caisa Se gaseste: Întreaga sau macinata • Gust/aroma: condimentat • Poate fi folosita: la produsele de patiserie, la supe, la sosuri si la felurile de mancare pe bazl de came
Cuisoare Din mugurii uscati ai florii copacelului de cuisoare • Se gasesc: intregi, macinate sau sub forma de praf. • Gust/aroma: iute-condimentat Pot fi folosite: la prajituri, dulciuri, dulceturi, compoturi, sosuri, la felurile de mancare pe baza de carne fi la mancarurile de peste
Ienupera Produsul jneapanulul ', • Gust/aroma: dulce-rl|lnoi • Poate fi folosita la; VMM • murala, mancarurile de peste, saramuri, bauturile cu gin • Ohscrvuilf l'iilrni nlrtngc sfinin|i'k'
Scortisoara Coaja de culoare maronie a scortisorului, SAe gaseste intreaga sau macinata. Are gustul dulce amar si poate fi folosita la duciuri, pajituri sau sosuri
Busuioc Gust/aroma: dulce-piperat, condimentat iute Poate fi folosit: la salate (de rosii, de pastai de fasole), la sosuri, la preparatele cu raci, la mancarurile de peste sau de pasare Observatie-. in timpul fierberii aroma sa devine mai puternica, folosindu-1 uscat insa aroma acestuia isi va pierde din tarie
Foi de piper Alta denumire sub care este cunoscut: piparus Gust/aroma: usor piperat Pot fi folosite: la salatele (de pastai, de castraveti, de rosii), la mancarurile de fasole, la carnea de miel Observatie: in timpul fierberii aroma sa creste in tarie. Se recomanda ca frunzele sa nu fie faramitate cl sa fie taiate in fasii.
Marar Gust/aroma: fraged, usor acrisoara Poate fi folosit: la castraveciorii proaspeti sau murati, la salate, la preparatele cu raci, la mancarurile cu carne si de peste, la cartofi Observatie: i se poate folosi de asemenea si inflorescenta. Frunzele sale congelate isi pastreaza aroma, cata vreme uscate isi mai pierd din tarie.
Tarhon Gust/aroma: usor condimentat, speciala • Poate fi folosit: la sosuri, salate, la preparatele cu raci, la mancarurile de peste si cu carne, ca adaos la ingredientele pentru salate in otet si la sosurile pe baza de smantana. • Observatie: sub forma congelata aroma sa este deosebit de puternica, se adauga in cantitati mici.
Leustean Gust/aroma: asemanatoare cu ale condimentelor Maggi Poate fi folosit: la supe sau ciorbe, la mancare gatita, a sosuri sau la felurile de mancare pe baza de carne Observatie: datorita aromei intense a frunzelor sale, se foloseste in cantitati mici. Atat in supe sau ciorbe cat si in mancarurile gatite, se fierbe odata cu acestea.
Patrunjel Gust/aroma: condimentat acrisor • Poate fi folosit: la Supe si ciorbe, la fripturi si la preparate din vanat • Observatie: se folosi intotdeauna patrunjel proaspat cu care se garniseste suprafata mancarii atunci cand aceasta este gata
Rozmarin Gust aroma: puternic condimentat, acru-amarui • Poate fi folosit: la preparatele din carne, In special la cele din carne de oaie, la mancarurile italienesti, la cele din carne de pasare, la mancarurile de zarzavaturi. cartofi si peste, cat si la compozitia sosurilor.
Salvie Alta denumire sub care este cunoscuta: jale • Gust/aroma: foarte condimentata, usor amaruie • Poate fi folosita: la mancarurile de peste si din carne, la mancarurile pe baza de aluat, la supe si ciorbe, la sosuri • Observatie: frunzele de salvie se fierb odata cu mancarea, recomandabil fiind sa nu se puna multe, datorita aromei puternice a acestora.
Arpagic Gust/aroma: viguroasa ca si ceapa proaspata • Poate fi folosit: la salate, la mancarurile preparate cu oua si branza, la alte mancaruri pe baza de cartofi si carne, la sosuri, supe si ciorbe. • Observatie: arpagicul se foloseste doar proaspat deoarece in timpul fierberii acesta isi pierde atat aroma cat si vitaminele cele mai importante.
Lamaita Alta denumire sub care este cunoscuta: lamaioara Gust/aroma: puternic condimentata Poate fi folosita: la vanat, peste si alte mancaruri din carne, la mancaruri de cartofi si alte mancaruri gatite, la branza de oaie si de capra si la prepararea otetului din condimente Observatie: este de preferat ca acest condiment sa fie fiert odata cu mancarea, dar numai in proportii mici.
Melisa Alta denumire sub care este cunoscuta: roinita • Gust/aroma: de lamaie • Poate fi folosita: la salate, la rosii, la mancarurile de peste si din carne, la dulciuri. • Observatie: melisa nu se fierbe impreuna cu mancarea. Este de cele mai multe ori preferata pentru aroma sa mult asemanatoare celei de lamaie dar si datorita aspectului sau decorativ.
Maiorana Gust/aroma: intens condimentat • Poate fi folosita: la diversele tipuri de carnati, salate, la pateuri, la mancarurile de peste sau la cele cu carne de porc, oaie, vita sau pasare, la mancarurile gatite, precum si la cele de cartofi. • Observatie: maiorana se fierbe odata cu fierberea mancarii respective. Pana si uscat condimentul isi va pastra gustul intens
Menta Gust/aroma: proaspat, frageda Poate fi folosita: la salate, la dulciuri, la sosuri si in compozitia mancarurilor pe baza de carne Observatie: Frunzele de menta au un aspect deosebit, impresionand si ca ornament, la suprafata inghetatei, a deserturilor sau a paharelor cu bauturi; la fel de bine pot fi si consumate.
Oregano Alta denumire sub care este cunoscut: maiorana salbatica, iarba neagra • Gust/aroma: iute-piperat • Poate fi folosit: la bucataria italieneasca (pizza, mine-strone), in componenta sosurilor, a salatelor, a supelor, a mancarurilor cu carne. • Observatie: se fierbe odata cu mancarea, felurile mai grele pot fi mult mai usor digerate daca sunt condimentate cu oregano.

Paste fericit !!!

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu.

Duminica – a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti.

Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata. Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi.

Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru.

El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi.

In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

Sarbatori fericite tuturor ! ! !

Hristos a inviat ! ! ! !

ECHINACEA

--inamicul gripei si al infectiilor

Este printre cele mai pretioase plante de leac din lume si aceasta, din cauza unei singure calitati terapeutice, dar extrem de puternice: stimulent imunitar. Initial, a fost unul dintre leacurile de baza ale triburilor de indieni americani, care foloseau echinacea pentru a vindeca tot felul de infectii, boli respiratorii si rani. Istoria acestei plante-medicament este, insa, la fel de framantata ca si cea a medicinei naturale. Calitatile sale terapeutice au fost analizate pe la 1900 de catre medicii din Statele Unite si echinacea a devenit in scurt timp unul din cele mai prescrise medicamente ale timpului.

Planta era considerata "cel mai bun purificator al sangelui" si era administrata mai ales in cazurile de gripa, de infectii respiratorii recidivante si de infectii reno-urinare, fiind prescrisa, deopotriva, adultilor, batranilor si copiilor. In anii '40, insa, cand a inceput dezvoltarea exploziva a industriei medicamentelor de sinteza, echinacea a cazut brusc in uitare, si uitata ar fi ramas daca nu ar fi intrat pe mana meticulosilor medici germani. Reabilitarea ei i se datoreaza in primul rand lui Gerhard Madaus, medic si cercetator din Bavaria, care a adus in Europa semintele de echinacea, pe care ulterior a cultivat-o si a studiat-o vreme de zeci de ani. Munca sa a fost preluata si de alti cercetatori, asa incat in momentul de fata exista mai mult de 50 de studii, numai despre efectele echinaceei in gripa, iar mai mult de jumatate din aceste studii sunt facute in Germania. De altfel, in aceasta tara sunt eliberate anual mai mult de 2 milioane de retete in care este prescrisa aceasta planta, unul din cele mai vandute remedii naturale din Europa. Dar sa facem cunostinta mai indeaproape cu echinacea.

Descrierea plantei

Echinacea este o planta perena (a carei radacina "dormiteaza" in pamant peste iarna, iesind de la an la an), care creste spontan in marile campii americane, in Europa fiind cultivata. Sub denumirea generica de echinacea sunt cunoscute de fapt nu mai putin de trei specii: Echinacea angustifolia, Echinacea palida si Echinacea purpurea, ultima fiind si cea mai folosita. Echinacea purpurea se mai numeste la noi si "palaria soarelui", fiind uneori intalnita chiar in spatiile verzi, ca planta decorativa, deoarece este inalta (ajunge pana la 1,5 m) si are petalele de un rosu viu, ramanand inflorita mult timp. De la toate speciile de echinacea se recolteaza atat partile aeriene, cat si radacina, toate avand proprietati antiinfectioase, stimulente imunitare si cicatrizante.

Preparate si mod de administrare

In cele ce urmeaza ne vom referi doar la partea aeriana, inflorita, de Echinacea purpurea, care este cel mai frecvent utilizata si cu care s-au facut cele mai multe studii medicale.

Infuzia combinata

"Ceaiul", adica infuzia obtinuta prin simpla oparire a plantei, este probabil formula cea mai nefericita de utilizare a echinaceei. De ce? Deoarece, prin incalzire, mare parte din principiile active imunostimulente sunt distruse. In schimb, folosind extractia la rece, combinata cu cea la cald, vom obtine un preparat cu calitati terapeutice foarte bune. Iata cum se prepara aceasta infuzie combinata: patru lingurite de pulbere se macereaza 8 ore, in jumatate de litru de apa, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se lasa deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o jumatate de litru de apa, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara. In final, se combina maceratul anterior obtinut cu infuzia, preparatul rezultat bandu-se in 3-4 reprize, pe parcursul zilei. Acest remediu inhiba dezvoltarea unor virusi, elimina ameteala si durerile musculare asociate febrei, calmeaza tusea si accelereaza procesele de vindecare in cazul infectiilor.

Capsulele

Sunt formula cea mai buna de administrare a acestei plante. Se recomanda cele care contin extract uscat de echinacea, foarte concentrat in principii active si foarte rapid asimilat de catre organism. In general, o capsula cu echinacea contine 350-400 mg de extract standardizat. Se iau 3-6 capsule zilnic, pe stomacul gol, in cure de 2-8 saptamani. La noi in tara, in magazinele naturiste, se gasesc capsulele produse de catre firma romaneasca "VITALIA K", a cate 380 mg de extract fiecare, din care se iau, de regula, cate patru pe zi, pentru tratamentul gripei si al infectiilor respiratorii, al infectiilor renale si urinare, al afectiunilor reumatice si al celor alergice.

Unguentele

Sunt obtinute exclusiv pe cale industriala, fiind o combinatie dintre extractul de echinacea si o baza de unguent, de regula hidratanta. Problema este ca multe asa-zise unguente cu echinacea contin prea putin extract de planta, iar ca atare, actiunea terapeutica lasa de dorit. In magazinele noastre naturiste gasim, insa, un unguent cu echinacea produs in Romania, de catre laboratoarele "Charme Cosmetics", numit "ECHINOPLUS", care are o concentratie ridicata de principii active. Se foloseste cu succes pentru tratarea ranilor si arsurilor de gravitate mica si medie, pentru cicatrizarea estetica, pentru tratarea tenului alergic si sensibil la infectii, ca adjuvant in psoriazis, arsuri etc.

Tratamente interne

* Viroza gripala (raceala) - este principala "specialitate" a echinaceei, cel mai bun remediu in aceasta afectiune. Planta se administreaza din primele ore (ideal este din primele 24 de ore) de debut al virozei gripale, studiile dovedind ca administrarea prompta a acestui remediu duce la rezultate pe masura. Intr-unul dintre cele mai recente studii, realizat in Germania, un grup de 180 de pacienti cu viroza respiratorie a fost impartit in doua loturi egale. Primul lot a primit extract de echinacea, iar al doilea lot, de control, a primit un remediu fals (placebo). La majoritatea pacientilor care au luat echinacea, boala a fost mult mai usoara decat la lotul care a luat remediul fals, simptomele fiind mai blande si perioada de vindecare mai scurta (cu 3 zile, in medie). De asemenea, la pacientii care au luat echinacea au aparut mult mai putine complicatii ale gripei decat la lotul martor. Asadar, de la primele simptome de gripa, se recomanda sa se ia echinacea, sub forma de capsule, a cate 350 mg de extract fiecare, de patru-sase ori pe zi, pana la completa vindecare.

* Bronsita cronica si acuta la adulti si copii - se tine o cura de doua saptamani cu echinacea, timp in care se administreaza cate patru capsule (350 mg) cu extract de planta pe zi, pe stomacul gol. La copiii intre 1 si 3 ani, doza va fi redusa la un sfert, iar pentru cei intre 3 si 10 ani, doza va fi redusa la jumatate. Un studiu american facut in anul 2003, sub conducerea dr. J. Taylor, a aratat ca administrarea extractului de echinacea scurteaza perioada de vindecare si reduce severitate unor simptome cum ar fi tusea, febra, senzatia de dificultate in respiratie.
* Sinuzita - in tratamentul acestei afectiuni echinacea se foloseste ca adjuvant. Se iau cate patru capsule pe zi, in cure de doua saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza. Zilnic se beau si cate 2 cani de infuzie combinata de echinacea, in fiecare cana de preparat punandu-se si cate 2-3 picaturi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris) si de busuioc (Ocimum basilicum). Combinarea tratamentului de stimulare imunitara cu echinacea, cu tratamentul antibacterian cu uleiuri volatile da cele mai bune rezultate in tratamentul sinuzitei.
* Herpes genital si bucal - studiile de laborator arata ca administrarea de echinacea nu doar ca intensifica reactia sistemului imunitar la aceasta infectie, dar combate si direct herpesul, mai exact cele doua tulpini virale care il produc. De la primele simptome se administreaza echinacea sub forma de capsule, cate 4-6 pe zi, pana la completa vindecare. Suplimentar, se poate aplica unguent sau tinctura de echinacea pe leziunile herpetice, pentru a grabi vindecarea.
* Cistite, nefrite, pielo-nefrite - conform organismului guvernamental german de cercetare a plantelor medicinale, cunoscut si sub numele de "Comisia E", echinacea are efecte certe de combatere a infectiilor renale si urinare. In cistita acuta se recomanda administrarea a cate 6 capsule cu extract de echinacea pe zi, vreme de maximum 10 zile, in paralel cu tratamentul antiinfectios. In cistitele si nefritele recidivante sau cronicizate, se iau cate 4 capsule pe zi, in cure de doua saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza, dupa care tratamentul se poate relua, pana la completa vindecare.
* Adjuvant in infectii bacteriene - studii de ultima ora arata ca administrarea de echinacea ajuta la incetinirea sau la stoparea evolutiei infectiilor bacteriene. Aceasta, deoarece anumite principii active din aceasta planta inactiveaza enzimele care ajuta bacteriile sa penetreze membrana celulelor sanatoase, prevenind astfel, intr-o buna masura, raspandirea infectiei in organism. Se tin cure de 14-21 de zile, timp in care se administreaza capsulele de echinacea, cate 4 pe zi, sau infuzia combinata de echinacea (eficienta mai ales pe zona genito-urinara), cate 3 cani pe zi.
* Candidoza genitala - se tine o cura de echinacea cu o durata de 4 saptamani, luata sub forma de capsule, cate patru pe zi. Pe timpul curei, se face o data la 3 zile cate o spalatura cu infuzie amestecata din echinacea (preparata conform retetei prezentate in articol) si coada-soricelului (Achilea millefolium), combinate in proportii egale. Aplicatia externa cu echinacea amplifica imunitatea locala, ajutand organismul sa controleze in mod natural proliferarea candida.
* Adjuvant in otita - se face o cura de 10 zile cu echinacea, luata sub forma de capsule cu extract, cate 4-6 pe zi. Combinarea tratamentului imunostimulent cu echinacea, cu administrarea antibioticelor prescrise de catre medic este, in momentul de fata, formula ideala pentru combaterea infectiilor ORL, inclusiv a formelor recidivante.
* Alergie respiratorie - se face un tratament cu efect imunomodulator, cu echinacea, care se ia in doze progresive. O cura va dura vreme de 8 saptamani, in primele doua saptamani luandu-se cate o capsula pe zi, in urmatoarele doua saptamani doua capsule pe zi s.a.m.d., ajungandu-se in ultimele doua saptamani la doza maxima, de patru capsule pe zi. Cura cu echinacea reduce severitatea simptomelor reactiei alergice, diminuand febra, inflamatia, catarul respirator, mancarimile la nivelul mucoaselor respiratorii. Se recomanda mai ales in alergiile sezoniere, caz in care tratamentul va incepe cu aproximativ o luna inaintea debutului polenizarii.
* Tumori maligne si benigne - studii de laborator facute in Italia, in anul 2003, sub conducerea dr. G. Di Carlo, arata ca administrarea de echinacea ajuta organismul sa lupte impotriva afectiunilor tumorale. Mai exact, echinacea stimuleaza organismul sa produca in cantitati mai mari anticorpii (asa-numitele "arme chimice" ale sistemului imunitar) folositi pentru a stopa dezvoltarea tumorilor. Ca adjuvant in afectiunile tumorale, se recomanda curele cu o durata de 2 de saptamani, timp in care se iau cate 4-6 capsule de echinacea pe zi. O cura va fi urmata de alte 2 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se reia, in total facandu-se pana la sase astfel de cure pe an.
* Artrita - o cura de patru saptamani, timp in care se iau cate 3-4 capsule de echinacea pe zi, ajuta la diminuarea inflamatiei articulatiilor, in cazul afectiunilor reumatice. De asemenea, la multi dintre pacientii tratati cu echinacea s-a constatat o rarire a puseelor reumatice, o diminuarea a durerii si a rigiditatii articulare, precum si o incetinire a proceselor degenerative la nivelul articulatiilor.

Tratamente externe

* Arsuri de gradele 1 si 2 - se aplica unguentul de echinacea pe suprafetele afectate, de 2-3 ori pe zi. Se obtine o vindecare rapida si estetica. Aplicatiile cu unguent se vor face doar atunci cand nu mai exista rana deschisa, in caz contrar existand riscul de infectie. Tratamentul cu unguent de echinacea este eficient si in cazul arsurilor solare, al arsurilor produse cu lichide fierbinti sau cu abur.
* Rani care se vindeca greu - se aplica de doua ori pe zi, vreme de cate o ora, comprese cu tinctura de echinacea (o gasim in magazinele naturiste). Dupa aplicatia cu alcool, pielea se lasa sa se usuce la aer vreme de minimum 20 de minute. Atunci cand rana s-a inchis, pentru a favoriza o cicatrizare estetica, se foloseste unguentul cu echinacea. Aplicatiile externe cu echinacea pe rani grabesc viteza de regenerare a tesuturilor distruse, previn infectiile.
* Acnee - se pun comprese cu infuzie combinata de echinacea, pe locurile afectate, in fiecare seara, vreme de 10 zile. Acest tratament are un usor efect degresant, previne infectia tegumentelor, intensifica circulatia sanguina pe zona tratata. Aplicatiile cu echinacea pe fata vor fi facute insa cu mare grija, pe suprafete mici de piele, mai ales la inceput, pentru a depista din timp o posibila reactie alergica (caz in care tratamentul va fi stopat).
* Mastita cronica - se aplica pe zona afectata comprese cu infuzie combinata de echinacea si de tataneasa (combinate in proportii egale), care se tin vreme de o ora pe zi. Ulterior, se pot face si aplicatii cu unguent de echinacea, care are efecte antiinflamatoare si ajuta la regenerarea tesuturilor.
* Adjuvant in psoriazis - se aplica unguentul de echinacea pe portiunile de piele afectate, de 1-2 ori pe zi, pentru ameliorarea simptomelor. Nu se cunoaste inca o explicatie stiintifica a efectului benefic al aplicatiilor externe cu echinacea in cazul psoriazisului. Cert este ca la unii pacienti aplicarea unguentului cu echinacea limiteaza evolutia acestei afectiuni.

Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Echinacea

Pentru marea majoritate a oamenilor, administrarea de echinacea nu are nici un fel de efect advers. Precautiile si contraindicatiile se refera doar la persoanele care au o predispozitie alergica foarte puternica, mai ales la plantele din familia Asteraceae (Compositae), din care fac parte si galbenelele, crizantema, coada soricelului etc. In cazul cand, la administrarea primelor doze de echinacea, apar simptome de alergie, cum ar fi: mancarimi ale mucoaselor respiratorii, dificultate in respiratie, lacrimari, catar respirator, mancarimi ale pielii, administrarea acestei plante va fi oprita. Alte posibile reactii adverse la administrarea de echinacea pot fi durerile de stomac de mica intensitate, greata sau voma.

SPIRULINA

Algele vietii

Mai tineti minte "moda" spirulinei? Acum aproximativ sapte ani, numele acesta era pe buzele tuturor celor interesati de medicina naturista. S-au scris zeci de articole, au existat chiar si emisiuni TV pe aceasta tema, in farmacii se facea coada pentru a cumpara tabletele cu remediul miraculos, iar apoi... Tacere. Se pare ca spirulina a cazut in dizgratie la noi in tara. De ce? Cu siguranta nu din motive obiective, pentru ca la nivel mondial cercetarile despre efectele sale terapeutice au ajuns in ultimii ani la un nivel incredibil.
Dar ce este de fapt spirulina? Este o micro-alga, adica o planta acvatica de nici un milimetru lungime, incadrata de cercetatori undeva la granita dintre bacterii si regnul vegetal.

Creste spontan de milioane de ani in lacurile calde din zonele tropicale ale Americii si ale Africii.

Sub numele de spirulina sunt cunoscute, de fapt, doua specii de micro-alge: Arthrospira platensis si Arthrospira maxima, ambele avand compozitie chimica si proprietati medicinale foarte asemanatoare.

Pentru prima oara, spirulina a fost folosita in terapie in secolul al 8-lea de catre o straveche civilizatie africana, care a trait pe actualul teritoriu al Ciadului. Cateva secole mai tarziu, ea fost descoperita si folosita la mii de kilometri distanta, in America Centrala, de catre azteci. Ei numeau spirulina "tecuitlatl", o recoltau prin mijloace destul de sofisticate de pe suprafata lacurilor si preparau din ea medicamente pentru tratarea disfunctiilor hormonale, pentru refacerea convalescentilor si a celor care sufereau de malnutritie. Redescoperirea spirulinei ca remediu de catre europeni s-a facut abia in anul 1962 si este meritul unor biochimisti francezi care au ramas uluiti de complexitatea actiunii farmacologice a acestei alge, considerata unul din cele mai vechi organisme de pe planeta noastra. Interesant este ca spirulina e aproape in intregime alcatuita din principii active, adica din aminoacizi, polizaharide, minerale, vitamine, clorofila, enzime. Daca o planta medicinala obisnuita contine pana la 10% principii active, spirulina are o concentratie de substante vindecatoare de peste 70%, fiind o campioana absoluta in acest domeniu. Din aceste motive, sute de studii menite sa obiectiveze proprietatile terapeutice ale acestei alge au fost facute in ultimele trei decenii. Dar inainte de a afla care sunt rezultatele acestor studii, sa aflam cum se administreaza acest remediu:

Administrarea spirulinei

Comprimatele

Sunt forma de administrare cea mai simpla si cea mai eficienta a acestei plante. De regula, comprimatele sunt alcatuite din 500 mg spirulina, la care se adauga substanta suport, numita excipient. Se iau 1-2 comprimate de 4 ori pe zi, in cure de maximum 90 de zile, urmate de alte 20 de zile de pauza, dupa care cura se poate relua.

Cremele cu spirulina

Sunt compuse din substanta de suport, care poate varia foarte mult, de la simpla lanolina, folosita in unguentele terapeutice, la sofisticatele formule pentru hidratare, substanta de suport la care se adauga extractul de spirulina. Crema cu spirulina se aplica atat in scopuri cosmetice, cat si terapeutice, modul de aplicare fiind specificat la "utilizari externe", in cadrul acestui articol.

Boli prevenite cu ajutorul spirulinei

* Imbatranire prematura - spirulina administrata constant protejeaza organismul de efectele radicalilor liberi, stimuleaza procesele de regenerare si ajuta la relansarea hormonala. In prezent este folosita cu un extraordinar succes in foarte multe institute de geriatrie din Europa si din Statele Unite, atat intern, cat si extern. Intern, se administreaza cate o tableta de patru ori pe zi, in cure de trei luni, urmate de alte trei luni de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
* Tulburari de crestere la copii - mai multe studii facute in tari unde, din cauza nutritiei insuficiente cantitativ sau necorespunzatoare calitativ, copiii inregistreaza frecvent intarzieri sau tulburari de crestere, arata ca administrarea de spirulina aduce dupa sine o imbunatatire a dezvoltarii micilor pacienti. Se iau cate 1-2 tablete de spirulina, de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Cura dureaza 30 de zile, urmata de alte 10 zile de pauza, dupa care se poate relua. Spirulina se recomanda doar copiilor peste 3 ani si ajuta la dezvoltarea sistemului nervos si a functiilor cognitive, ajuta la dezvoltarea normala a scheletului, impiedica aparitia tulburarilor endocrine care duc la maturizarea prematura sau intarziata.

Lacul Nakuru din Africa. Spirulina se recolteaza din lacurile calde, aflate in zonele tropicale ale Africii si Americii

* Epuizare - mai ales in timpul eforturilor de mare intensitate sau de lunga durata, administrarea spirulinei are efecte mai mult decat salutare. Daca in cazul eforturilor intelectuale indelungate se recomanda 4 g (8 tablete) pe zi, in cazul eforturilor fizice mari se pot lua, fara riscuri pentru sanatate, doze-gigant de 10 g (adica 20 tablete pe zi!), dar nu pentru o perioada mai lunga de trei zile. Spirulina ajuta la oxigenarea corespunzatoare cu sange a celulelor, imbunatateste coordonarea motorie, impiedica aparitia leziunilor musculare.
* Poliartrita reumatoida - un studiu de medicina experimentala facut in Mexic, in anul 2002, a aratat ca administrarea de spirulina impiedica inflamarea si degenerarea tesuturilor cartilaginoase de la nivelul articulatiilor, chiar si in conditiile in care aparitia artritei reumatoide este indusa cu ajutorul substantelor chimice. Se recomanda administrarea a 4-8 capsule de spirulina, in cure de 30 de zile, urmate de alte 15-30 de zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Administrarea spirulinei este foarte importanta, mai ales la inceputul sezonului rece, atunci cand suntem mult mai predispusi la aparitia puseelor reumatice.
* Cancer si leucemie - studiile facute pe animalele de experienta au aratat ca administrarea constanta a acestei micro-alge previne aparitia leucemiei si a bolii canceroase, in general. Spirulina protejeaza maduva de efectele iradierii, ajuta la eliminarea pe cale naturala a celulelor maligne din organism. De asemenea, aceasta alga administrata intern protejeaza organismul de actiunea unor cancerigeni chimici cum ar fi fumul de tigara sau multe dintre E-urile din alimentatie. Se tin cure de 3 luni pe an, timp in care se iau cate 4 g (8 comprimate) de spirulina pe zi.
* Cancer de colon - un pigment albastru continut de catre spirulina impiedica aparitia cancerului de colon, protejand mucoasa intestinala de actiunea factorilor cancerigeni si inhiband cresterea tumorilor. Persoanele care au risc crescut de cancer de colon, datorita tranzitului intestinal lent, al consumului frecvent de carne, al consumului de hrana cu aditivi alimentari sintetici, vor face tratament de cate 2 luni, urmate de o luna de pauza, cu spirulina, din care se iau cate doua tablete, de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara.
* Cancer buco-faringian - doua studii, unul facut in Germania, in 1998, si al doilea in India, in 1995, au aratat ca spirulina este un excelent mijloc de prevenire si de tratament al bolii canceroase cu aceasta localizare. Se iau cate 8 tablete de spirulina pe zi, pe stomacul gol, in tratamente cu o durata de 6 luni, urmate de alte doua luni de pauza.
* Mutatii celulare produse de iradiere - o echipa de cercetatori de la Universitatea din Ulm, Germania, condusa de dr. W. Klinger, a pus in evidenta exceptionala actiune a principiilor active din spirulina, de combatere a efectelor devastatoare ale iradierii asupra organismului uman. Studiile au aratat ca efectele nocive ale radiatiilor gama asupra maduvei spinarii si asupra sangelui sunt mult mai reduse atunci cand se administreaza spirulina. Persoanele expuse iradierii vor lua pe o perioada de doua saptamani cate 8 g (16 tablete) de spirulina pe zi, trecand apoi, pentru o perioada de trei luni, la o doza de intretinere de 4 g zilnic.

Tratamente interne

* Gastrita - la schimbarea de sezon, adica primavara si toamna, se va face o cura de 30 de zile, timp in care se administreaza cate 4 g de spirulina pe zi. Acest remediu protejeaza mucoasa gastrica, reduce usor secretia acida de la nivelul stomacului si scade reactivitatea organismului la stresul psihic.
* Viroza gripala - mai multe studii facute in Japonia au aratat ca spirulina combate eficient virozele respiratorii, mai ales cele produse de virusii gripali de tip A, categorie din care face parte si virusul ce produce faimoasa "gripa porcina". Principiile active din aceasta alga impiedica replicarea virusilor si stimuleaza sistemul imunitar sa lupte cu infectia, avand in plus darul de a impiedica aparitia unor complicatii bacteriene ale gripei, datorita calitatilor antibiotice. Pentru prevenirea virozei gripale se iau cate 6 tablete (adica 3 g) de spirulina pe zi, iar odata declansata afectiunea, se administreaza 8-10 tablete pe zi, pe o perioada de 10 zile.
* Adjuvant in herpesul genital - studii facute in 2002, sub conducerea dr. Hernndez-Corona Armida, in Mexic, au pus in evidenta faptul ca spirulina inhiba dezvoltarea virusului Herpes simplex tip 2. Pentru vindecarea mai rapida si pentru a preveni extinderea acestei afectiuni se recomanda administrarea a 4 g (8 capsule) de spirulina pe zi, pe o durata de 14 zile. Pentru a avea o eficienta mai mare, tratamentul va fi asociat cu o dieta cu mai putine proteine, cu multe legume si fructe proaspete.
* Adjuvant in infectia cu HIV - un studiu tulburator a fost facut in anul 2004, de catre o echipa de medici condusa de dr. J. Simpore, in Africa, statul Burkina Faso. Echipa de cercetatori a tratat cu spirulina un grup de 84 de copii infectati cu HIV, vreme de doua luni, supraveghindu-i ca stare generala si facandu-le totodata analizele de sange periodic. La cei 63,6% dintre bolnavii de HIV care au raspuns favorabil la tratamentul cu aceasta micro-alga, infectia nu a fost oprita, in schimb au fost inregistrate imbunatatiri considerabile ale starii lor de sanatate, imbunatatiri care s-au mentinut pe o perioada destul de lunga de timp. Ca atare, spirulina este recomandata atat pentru copii, cat si pentru adulti, pentru a reduce suferinta si pentru a ajuta corpul ca, impreuna cu medicatia specifica, sa lupte cu infectia. Se recomanda 3-4 g de spirulina la copiii de 4-8 ani, 6 g de spirulina pentru cei de 8-14 ani si 8 g de spirulina pentru bolnavii peste 14 ani. Un tratament dureaza 2 luni, care vor fi urmate de o luna de pauza, dupa care se poate relua.

* Infectii virale in general - indiferent de tipul de infectie virala de care suferiti, administrarea de spirulina va poate ajuta nebanuit de mult. Aceasta este concluzia unui studiu japonez condus de dr. T. Hayashi, din 1996. Studii ulterioare facute in China si in India au confirmat concluzia cercetatorilor niponi. "De vina" pentru efectul antiviral cu spectru atat de larg al spirulinei este o substanta cu nume complicat, aloficocianina, care inhiba replicarea unui numar impresionant de virusi, de la cei care produc gripa, pana la enterovirusi. In faza acuta a bolii se recomanda administrarea a 5 g (10 capsule) de spirulina pe zi, pe o durata de 14 zile. Pentru infectiile cronicizate se iau 4 g (8 capsule) de spirulina pe zi, pe o durata de 60 de zile.
* Astm - un studiu facut in India in anul 2001 a aratat ca administrarea de spirulina bolnavilor cu bronsita astmatiforma si astm bronsic imbunatateste sensibil starea generala a acestora. La aproximativ 45% dintre pacientii care au luat spirulina, frecventa si intensitatea crizelor de astm s-a redus, iar functionarea plamanilor s-a imbunatatit. In aceasta afectiune se recomanda administrarea a cate doua capsule (500 mg) de spirulina, de patru ori pe zi, pe o durata de 45 de zile. Intre doua cure cu spirulina se lasa o distanta de 12-14 zile.
* Rinita alergica - un studiu clinic facut in Statele Unite, sub conducerea dr. T. K. Mao, de la Departamentul de Imunologie al unei universitati din California, a aratat ca spirulina are o eficienta reala in tratamentul rinitei alergice. Mai bine de 30% dintre pacientii alergici tratati cu spirulina au raspuns pozitiv, fata de doar 5% dintre pacientii din lotul martor, care au luat un remediu placebo. Pacientii care au raspuns la tratamentul cu spirulina au avut o intensitate mai mica a reactiei alergice, iar probele de sange au aratat o reactivitate mult mai mica a organismului la alergeni. Se administreaza o doza relativ mica de spirulina, adica 1-2 g pe zi (2-4 capsule), in cure de 8 saptamani, urmate de alte 2 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
* Adjuvant in leucemie - teste facute in laboratoarele unei universitati indiene, in cadrul unui studiu din 2004, condus de J. Subhashini, arata ca un principiu activ din aceasta alga, C-ficocianina, inhiba dezvoltarea celulelor maligne si induce apoptoza (moartea programata a celulelor) acestora. In prezent, spirulina este considerata un adjuvant pretios in leucemia cronica, ajutand organismul pacientilor sa lupte cu boala si imbunatatindu-le calitatea vietii. Se tin cure de 3 luni, timp in care se iau 4 g de spirulina pe zi, urmate de pauze de 20-30 de zile, dupa care tratamentul se reia.
* Anemie - spre deosebire de multe alte plante, fierul continut de catre spirulina este foarte usor de absorbit de catre organism. Inainte de a apela, asadar, la sursele sintetice de fier (foarte daunatoare pentru sanatatea tubului digestiv) ar fi bine sa incercati o cura cu spirulina. Se iau cate 2-4 g (4-8 comprimate) pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de minimum 15 zile de pauza.
* Obezitate - se face o cura de 90 de zile, timp in care se administreaza cu 30 de minute inainte de fiecare masa cate 3-4 comprimate de spirulina. Acest tratament nu ne face sa slabim oricat am manca, ci ne ajuta sa ne controlam senzatia de foame si pofta de mancare. Aceasta, pentru ca spirulina ajuta la secretia de catre scoarta cerebrala a acelor neurotransmitatori care ne dau senzatia de calm si de multumire, necesare pentru cei care vor sa isi controleze impulsul de a se supraalimenta.
* Dislipidemii - trei studii diferite, facute in Japonia, in China si in India, arata ca C-ficocianina, substanta considerata in prezent cel mai important principiu activ din spirulina, ajuta la reglarea nivelului colesterolului si al trigliceridelor din sange. Se administreaza cate 4 g de spirulina, in cure de 28 de zile, urmate de aceeasi perioada de pauza. Acest tratament, asociat cu o dieta saraca in grasimi animale, hidrogenate si din prajeli, ajuta la scaderea colesterolului pe perioade considerabile de timp, scade riscul de ateroscleroza si de ischemie cardiaca.
* Diabet zaharat tip II - un studiu pe pacienti umani a aratat ca 3 g de spirulina consumate zilnic scad cu pana la 15% nivelul glicemiei si ajuta, de asemenea, la reducerea riscului de afectiuni cardiovasculare (principalul risc al bolnavului diabetic). Se fac tratamente de 6 saptamani cu aceasta micro-alga, tratamente intre care se lasa 2-3 saptamani de repaus.
* Adjuvant in alcoolism, in dependenta de droguri - in timpul curelor de dezintoxicare se iau cate 8 g de spirulina intr-o cura unica, cu o durata de 28 de zile. Spirulina ajuta la secretia normala de neurotransmitatori, reduce intensitatea si frecventa fenomenelor de sevraj, ajuta la o recuperare mai rapida, psihica si fizica, a pacientului.
* Operatii chirurgicale, rani, arsuri - o cura de trei saptamani, timp in care se administreaza zece capsule de spirulina pe zi, stimuleaza cresterea si refacerea tesuturilor afectate local: taieturi, rani post-operatorii, arsuri, tesuturi inflamate etc.
* Imunitate scazuta - un numar impresionant de studii, facute mai ales in Japonia, au aratat ca o cura de 3 luni cu spirulina, timp in care se iau 2-4 g din aceasta alga pe zi, duce la o imbunatatire semnificativa a imunitatii. Sub actiunea acestui remediu celulele sistemului imunitar (macrofagele si monocitele mai ales) sunt activate, creste productia de interferon si de anticorpi, anticorpi care sunt adevarate arme letale in lupta cu microbii si cu celulele maligne. Pacientii care sunt sensibili la infectii, care sufera de afectiuni microbiene cronicizate ar trebui sa incerce macar o data cura cu spirulina.
* Adjuvant in tromboze - se iau cate 4 capsule a 500 mg de spirulina pe zi, in cure de o luna, urmate de minimum doua saptamani de pauza. Aceasta alga impiedica formarea de cheaguri de sange in organism, fara a afecta major capacitatea de cicatrizare a ranilor si, important, fara a interfera cu medicatia anticoagulanta clasica.
* Adjuvant in intoxicatia cu arsenic - un studiu dublu-orb randomizat facut in Iran in anul 2005 arata ca administrarea de spirulina si de zinc in forma asimilabila ajuta la eliminarea mai rapida a arsenicului din organism. Persoanele intoxicate cu arsenic vor lua cate 5 g de spirulina pe zi, in cure de 3 saptamani.

Tratamente externe

* Rupturi musculare, entorse - se aplica de doua ori pe zi, cu miscari foarte usoare, fara a exercita deloc presiune, crema de spirulina pe zonele afectate. Tratamentul se face pana la vindecare si poate fi completat de administrarea interna de spirulina, pentru a accelera procesele de refacere.

FRUMUSETE

* Piele sensibila la vant si la frig - se aplica pe zonele expuse crema de spirulina inainte de a iesi afara. Crema nu se da in strat foarte gros, ci trebuie sa fie lasata sa intre progresiv in piele, pentru ca principiile active din spirulina sa isi exercite efectul protector.
* Piele imbatranita prematur - la cura interna cu spirulina, despre care vorbeam la inceputul acestui articol, se adauga aplicatia externa cu crema de spirulina, crema care se aplica pe intreg corpul. Tratamentul se face de 2-4 ori pe saptamana, dupa ce am facut in prealabil un dus cald (nu trebuie sa dureze foarte mult), pentru a fi indepartate celulele moarte, asa incat spirulina sa isi poata face efectul. Crema cu spirulina elasticizeaza pielea si accelereaza procesele de regenerare la acest nivel.


PRECAUTII SI CONTRAINDICATII

Parerea cercetatorilor este practic unanima si anume, ca spirulina crescuta, recoltata, conservata si administrata corespunzator este practic netoxica. Singura rezerva se refera la spirulina provenita din surse nesigure si care poate fi alterata (ceea ce o face extrem de toxica pentru ficat), infestata cu pesticide sau chiar cu metale grele cancerigene. Precautia este necesara si in cazul bolnavilor hepatici, care vor lua acest remediu la inceput, in primele 5-7 zile, in doze mici (nu mai mult de un gram pe zi), marind treptat doza, pana se ajunge la cantitatea normala. Aceasta, deoarece in cazuri foarte rare pacientii pot prezenta o sensibilitate hepatica neobisnuita la spirulina, care altfel este printre cele mai ne-toxice remedii cunoscute.

FOARTE IMPORTANT: Atentie ce comprimate cu spirulina consumati!

O parte din "terenul pierdut" de catre spirulina, cotata pana nu demult ca remediu-forte in Romania, se datoreaza calitatii slabe a produselor care se gasesc in unele dintre magazinele noastre. Am identificat trei probleme legate de calitatea comprimatelor cu spirulina:
1. Faptul ca se foloseste la producerea lor o spirulina veche, oxidata, element tradat de faptul ca pastilele cu spirulina nu au culoarea verde normala, ci nuante de brun sau chiar de cenusiu. Aceasta "spirulina" nu doar ca nu ajuta, ci chiar poate dauna sanatatii. Evitati, asadar, comprimatele cu spirulina care nu au o culoare verde, normala la aceasta alga, care este cea mai bogata in clorofila din intregul regn vegetal.
2. Faptul ca se pun cantitati prea mici de spirulina in comprimate. Cititi specificatiile tehnice obligatorii de pe flaconul de comprimate. Cantitatea normala de principiu activ, adica de spirulina, trebuie sa fie in mod normal de 500 mg (jumatate de gram) per comprimat.
3. Faptul ca unele comprimate cu spirulina pur si simplu nu se dizolva in stomac si se elimina de catre organism fara a fi digerate si asimilate. Este o problema pe care am remarcat-o la unele produse din import, motiv pentru care eu, personal, prefer spirulina produsa de firme de la noi din tara, chiar daca spirulina pe care acestea o folosesc, fiind specifica unui climat tropical, este din import.