Minerale esentiale pentru familia ta

Desi suntem constienti de importanta vitaminelor in organism neglijam faptul ca in lipsa mineralelor vitaminele nu isi pot indeplini functia benefica. Atunci cand avem carenta de minerale, vitaminele nu pot fi asimilate si sanatatea noastra are de suferit. Asimilarea de minerale prin alimentatie este importanta si din perspectiva faptului ca, desi organismul poate sintetiza anumite vitamine, nu este capabil sa sintetizeze minerale.

Mineralele sunt elemente necesare organismului uman in diverse scopuri, cum ar fi formarea celulelor sangvine, a oaselor, dintilor, si a altor tesuturi, reglarea cantitatii si calitatii fluidelor, controlul proceselor psiho-chimice, asimilarea vitaminelor. O parte din mineralele esentiale organismului uman sunt necesare in cantitati mai mari de un gram si se numesc macro-elemente (potasiu, calciu, fosfor, sodiu, magneziu, clor, sulf), iar altele sunt necesare in cantitati mai mici de un gram si se numescmicro-elemente (zinc, fier, cupru, crom, mangan, cobalt, iod, fluor, nichel).

Macro-elementele

Calciul - este important pentru formarea oaselor si a dintilor, si controleaza transmiterea impulsurilor nervoase. Are un rol important in procesele de coagulare, in diminuarea unor procese alergice, in stimularea secretiei gastrice, precum si a ritmului cardiac.Necesarul de calciu este de 700-1.200 mg la copii, 800-1.200 mg la adulti si 1.200-1.500 mg la femei in perioada de menstruatie.Carenta de calciu provoaca fragilitate osoasa, tulburari de crestere, convulsii, crampe musculare, tulburari de imunitate, rahitism, in cazuri severe hemoragii. Surse: lactate, branzeturi, legume uscate si verzi, crustacee, migdale, alune, seminte de susan, miere.

Fosforul - intra in componenta oaselor si dintilor; ajuta la producerea energiei necesare numeroaselor procese metabolice, este principalul constituent al acizilor nucleici, participa la stimularea contractiei musculare si este responsabil pentru pastrarea echilibrului intre baze si acizi in organism. Necesarul zilnic de fosfor este de 800 mg. Carenta de fosfor poate provoca: modificarea raportului calciu/fosfor, aparitia tulburarilor de formare si crestere a oaselor si dintilor, artrita, anomalii celulare la nivelul eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor.Surse: orez, grau, arahide, praz, carne de pasare, fructe de mare.

Fierul - are rol important in formarea hemoglobinei si intra in compozitia globulelor rosii. Necesarul zilnic este 15-20 mg (la barbati 15 mg, iar la femei intre 18 si 20 mg pe zi). Femeile care alapteaza si copiii in crestere au nevoie de cantitati crescute de fier. Carenta de fier determina anemie feripriva, oboseala, caderea parului, sensibilitate la infectii. Surse: carne, ficat, morcovi, linte, naut, soia, patrunjel, sfecla, spanac, galbenus de ou, cacao si ciocolata.

Sulf - este important pentru aminoacizi, ajuta la formarea coenzimei A, are rol in combaterea infectiilor produse de bacterii, refacerea tesuturilor, pastrarea sanatatii parului, pielii si unghiilor, ajuta la mentinerea balantei de oxigen necesara pentru buna functionare a creierului. Necesarul zilnic de sulf este de 0,7-1,5 g. Carenta de sulf provoaca pielea uscata, parul si unghiile degradate, diabet, dureri de cap, alergii si oboseala. Surse: carne slaba de vita, fasole uscata, peste, oua, varza, ceapa, salata verde, castravete, usturoi.

Iod - rol de reglare a glandei tiroide, de mentinere a greutatii normale, a tonusului muscular a pielii si parului sanatos. Necesarul zilnic este 100-130 mcg. Carenta de iod provoaca: gusa endemica, sensibilitate la frig, piele uscata, caderea parului, depresie, tulburari de memorie si crestere in greutate. Surse: sarea marina sau sarea imbogatita cu iod, algele marine si pestele.

Sodiu - are proprietatea de a mentine echilibrul apei la exteriorul celulelor, intervine in mentinerea echilibrului acido-bazic, contribuie la functionarea sistemului nervos si a musculaturii, esential in conducerea impulsurilor nervoase.Necesarul zilnic: 1-2 gr. Carenta de sodiu provoaca slabiciune, inapetenta, voma, diaree, hipotonie, tahicardie si chiar convulsii. Surse: ridiche roz, spanac, sfecla rosie, frunze de patrunjel, fasole, mazare, cartofi, dovlecei, varza, mezeluri, sare.

Potasiu - este important in conducerea impulsurilor nervoase, reglarea presiunii arteriale. Necesarul zilnic este de 2-6 g. Carenta provoaca greata, voma, slabiciune musculara, crampe si tahicardie. Surse: carnea de pui, pestele, spanacul, rosiile, cartofii, bananele si prunele uscate.

Magneziu - are un rol important in procesele fiziologice enzimatice, procesele metabolice, in crestere, este tonic, antidrepresiv si tranchilizant. Are rol anticolesterolic si antiaterosclerotic, prevenind aparitia infarctului de miocard sau a accidentelor vasculare cerebrale, important pentru dezvoltarea danturii.Necesarul zilnic: aproximativ 300 mg. Carenta de magneziu determina spasmofilie, favorizeaza instalarea hipercolesterolemiei si aterosclerozei, provoaca hiperemotivitate, nervozitate, tremuraturi, ameteli, insomnii si fragilitatea unghiilor, parului si a dintilor. Surse: fructe de mare, fructe uscate, legume verzi, oleaginoase, cereale si cacao.

Clor - echilibreaza balanta acido-bazica a sangelui si ajuta la eliminarea reziduurilor organice, contribuind la buna functionare a ficatului; face parte din acidul hidrocloric produs de stomac, necesar pentru digerarea alimentelor. Nu exista un necesar zilnic de clor stabilit, dar se recomanda cantitatea de 800 mg zilnic. Carenta duce la pierderea echilibrului, apetitului, parului si a dintilor.Surse: sare, drojdie, produse din carne, masline, algele marine si paine.

Micro-elementele

Fluor - mineral intalnit in apa si unele alimente, necesar in formarea si rezistenta dintilor si a oaselor. Carenta de fluor provoaca aparitia cariilor dentare. Surse de fluor: apa fluorizata, sarea, laptele, produsele pentru igiena orala fluorizate, sucurile carbogazoase, ceaiul verde si negru, vinul, berea, pestele si fructele de mare.

Cuprul - esential in formarea vaselor de sange, in sinteza pigmentului pielii, ochilor, parului, in cicatrizarea ranilor, influenteaza functia glandelor cu secretie intena, participa in sinteza eritrocitelor si este important pentru echilibrul psiho-emotional. Carenta produce anemie, procese inflamatorii, artrite. Surse: stridii, crevete, ficat, carne de pasare, cirese, nuci, cacao si avocado.

Cobalt - este important ca si componenta a vitaminei B12. Participa la formarea si activitatea eritrocitelor. Carenta de cobalt provoaca anemie pernicioasa, slabiciuni, greturi, pierderea poftei de mancare, sangerarea gingiilor. Surse: ficat, rinichi, inima, lapte, sfecla, spanac, varza.

Zinc - actioneaza in procesele de oxidare ca activator al enzimelor, in special a celor digestive, are un rol esential in sinteza proteinelor, asigura efectul preocreativ masculin. Necesarul zilnic: 7 mg. Absorbtia zincului este blocata de cofeina si alcool.Carenta de zinc conduce la tulburari digestive, acnee, cicatrizare dificila, unghii casante, uscaciunea pielii si caderea parului.Surse: stridii, crustacee, linte, fasole, mazare, cereale, carne.

Crom - este important in transferul glucozei din sange in celule, previne pierderea de masa osoasa la femeile aflate la menopauza. Dozele recomandate sunt de maxim 200 mcg (micrograme) pe zi. Carenta poate determina: colesterolemie mare, boala coronariana ischemica, tulburari neurologice, afectiuni oculare. Surse: painea integrala, germenii de grau, drojdia de bere, cartofii, bananele, spanacul, ficatul de vitel, carnea de pui.

Mangan - factor activator a numeroase sisteme enzimatice si reglator glandular important in crestere, activ in metabolismul zaharurilor, grasimilor si proteinelor, favorizeaza functiile hepatice si renale, accelereaza arderile, ajuta la fixarea mineralelor si a vitaminelor. Necesarul zilnic este de 2-5 mg. Carenta provoaca anemie ireductibila si tulburari in functiile de reproducere, alergii, dureri articulare. Surse:sucul de ananas, legumele verzi, cerealele integrale, nucile, semintele, legumele uscate, frunzele de ceai si ghimbirul.

Seleniu - participa in functionarea normala a membranei celulare, asigura protectie impotriva dezvoltarii bolilor canceroase, sustine functia pancreasului, contribuie la asimilarea vitaminei E. Carenta de seleniu determina intarzierea in crestere, piele uscata si scuamoasa la nivelul scalpului, probleme cutanate, boli canceroase. Surse: cereale integrale, soia, fructe de mare, nuci, orez brun, ananas, ciuperci, usturoi.

Propolis

Propolis, tinctura de propolis, capsule propolis, tablete propolis sunt cunoscute in intreaga lume pentru efectele lor antibacteriene.

Propolis, unul dintre cele mai puternice tratamente antiinfectioase cunoscute, foarte util in cicatrizarea ranilor deschise, arsuri, degeraturi, a operatiilor si un bun stimulator al refacerii tesuturilor.

Propolisul este o substanta vascoasa si aromata, amara la gust, de culoare verde-inchisa, produsa de albine si folosita de ele la acoperirea peretilor interiori ai stupului, avand intrebuintari in medicina.

Propolisul este folosit in tratamente medicale datorita actiunii sale antimicotica, bactericida şi bacteriostatica si datorita proprietatilor antivirale, antitoxice si antiinflamatorii.

Studiile privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri sunt distruse de către propolis, eficienta sa fiind demonstrata in cel putin 200 de afectiuni.

In plus propolisul, in urma unor teste de laborator, a demonstrat proprietati de inhibare a tumorilor.

Propolisul are un efect antimicrobian.

Propolisul a fost supus unor studii clinice pentru colpita (inflamatie a colului uterin) cronica, herpes genital si infectii ale tractului respirator.

Nu se poate determina exact raza de actiune a propolisului datorita numeroaselor ramuri ale actiunii antimicrobiene pe care actioneaza, fiind influentat de zona geografica de unde este extras si de metodele de extragere.

Propolisul are efect anti-inflamator.

Studiile indica efectele anti-inflamatorii ale propolisului.

De asemenea studiile arata ca efectul propolisului asupra pacientilor cu astm este unul de reducere a atacurilor de astm si o imbunatatire a functiilor respiratorii.

Propolisul este produs de albine nu numai pentru a-si acoperi peretii stupului ci si pentru protectia impotriva intrusilor (alte insecte, soareci), bacteriilor si altor microbi.

Asadar are o mare importanta in stimularea imunitatii organismului.

Propolisul este de asemenea cunoscut ca biostimulator, care mareste rezistenta organismului la efort fizic si oboseala.

Propolisul vindecă mucoasa bucala si inlatura sangerarile gingiilor.

Balsamul de propolis protejează împotriva radiaţiilor Roentgen, UV si de alta natura.

Cea mai eficienta metoda de administrare a propolisului este tinctura de propolis.

Acesta se obtine lasand la macerat 20 g de propolis in 100 g de alcool de peste 80 de grade.

Tinctura de propolis poate fi folosita atat pentru uz intern (diluata in apa calduta, 30 de picaturi pe zi), cat si pentru uz extern (prin tamponare).

Tinctura de propolis poate vindeca complet afectiuni ale pielii precum bataturi si cheratite, arsuri si micoze, alunite sau negi.

Tinctura de propolis este recomandata pentru guturai si gripa, dureri de gat, colita acuta, infectii virale ale tubului digestiv, hipertensiune si tulburari ale menopauzei utilizata la nivel intern, iar extern poate fi folosita pentru amigdalite, laringite, eczeme infectioase si cancer al pielii (adjuvant).

Pentru gripa in faza incipienta, dureri de gat, bronsite si tuse se amesteca tinctura de propolis cu miere in proportie de jumatate de masura de tinctura la o masura de miere si se iau 5-6 lingurite pe zi.

Pentru afectiuni ale tubului digestiv ( infectii virale) se iau 50 de picaturi de tinctura de propolis cu miere sau paine de 3-4 ori pe zi.

Pentru hipertensiune se administreaza 30-50 de picaturi, de 4 ori pe zi pe stomacul gol dintr-un amestec de tinctura de propolis si tinctura de usturoi in parti egale.

Pentru boli infectioase insotite de febra se ia de 3 ori pe zi care o lingurita de tinctura de propolis.

Pentru tulburari ale menopauzei se face timp de un an tratament cu 20 de picaturi detinctura de propolis cu o lingurita de miere, luate de 3 ori pe zi.

Pentru boli ale pielii (eczeme, negi, arsuri, rani deschise) se tamponeaza sau se acopera rana cu tinctura de propolis.

Acesta fereste rana de microbi si favorizeaza vindecarea in profunzime.

Propolisul este cunoscut ca un leac de mii de ani pana azi.

Intrebuintarea lui s-a facut cunoscuta in intreaga lume prin efectele sale antibacteriene.

Albinele folosesc propolisul pentru a acoperi orice intrus ce invadeaza stupul.

El se foloseste in medicina sub mai multe aspecte: crema, unguent, tinctura de propolis etc.

Prin natura sa anti-bacteriana, propolisul actioneaza impotriva unor streptococi, stafilococi, bacili (forme ale bacteriilor).

Trateaza cu desavarsire meningita, care in cele mai multe cazuri este o boala mortala, iar daca nu este tratata la timp cu siguranta va lasa sechele. Propolisul actioneaza asupra virusului de meningita, in aceeasi metoda in care albinele isi protejeaza stupul.

Propolisul determina pozitia virusului, dupa care ii opreste dezvoltarea si extinderea si il face inactiv.

Folositi un tratament cu propolis si tinctura de propolis pentru una dintre afectiunile de mai jos.

Tinctura de propolis e un bun dezinfectant si se foloseste ca tratament in multe afectiuni ale cavitatii bucale.

Tratament propolis pentru infectiile in gat

Un studiu arata faptul ca persoanele care iau 50 de picaturi de tinctura de propolis de patru ori pe zi scad cu 40% posibilitatea de a face infectii in gat.

De asemenea persoanele cu laringita si faringita isi reduc timpul de refacere la 3-4 zile, fata de perioada normala de 6-7 zile daca iau tinctura de propolis.

Tinctura de propolis este un tratament valoros in cazul utilizarii externe. Se aplica direct pe amigdale si faringe tinctura de propolis, cu ajutorul unui betisor cu vata in capat. Acesta procedura se aplica de mai multe ori pe zi, timp de 3 – 4 zile, tinctura de propolis avand efecte benefice in cazul amigdalitei si a faringitei.

Propolisul este o substanta produsa in natura de catre albine pentru apararea acestora impotriva bacteriilor. Aceasta substanta si-a gasit intrebuintare in domeniul farmaceutic cat si in cel cosmetic, fiind si in continuare un element constitutiv principal in fabricarea acestora.

Un tratament pentru cavitatea bucala, anti-abces, anti-gingivita si alte afectiuni ale cavitatii bucale este gargara cu tinctura de propolis.

Diluati 10 ml de tinctura de propolis in 100 grame apa.

Tineti in gura timp de 20 de minute, dupa care scuipati, repetati inca o data procedura.

Repetati acest tratament timp de o luna, o data pe zi.

Aveti grija deoarece apare posibilitatea ca unele organisme sa-si fi dezvoltat o alergie la propolis.

Tratament cu propolis impotriva gripei

Dupa cum se stie, propolisul este un bun antiviral si antibacterian, si este extraordinar impotriva virusului de gripa.

Tratamentul cu propolis impotriva gripei consta intr-o solutie alcoolica 20-30% vol. (tinctura de propolis) care se administreaza inaintea fiecarei mese, cate 30 de picaturi.

Dupa cateva administrari, efectele pot fi simtite.

Febra se reduce iar tot circuitul respirator este calmat si inflamarile sale sunt reduse datorita propolisului, astfel rata tusei este redusa si ea.

Tinctura de propolis poate fi procurata (farmacie sau plafar) sau creata in casa.

Folositi propolis la intepaturi de albine

In cazul in care ati fost intepati de o albina incercati sa folositi unguent sau tinctura de propolis.

Intepaturile de albine sunt foate dureroase si se pot inflama foarte mult si foarte repede.

In locul in care ati fost intepati, puneti putina tinctura de propolis si masati usor timp de 1-2 minute pentru ca aceasta sa patrunda in piele.

Orice reactie la intepatura (umflatura, roseata, mancarime) va disparea in 4-5 minute.

Daca sunteti o persoana mai sensibila si problema persista, incercati sa masati usor cu tinctura de propolis de 2-3 ori pe zi, timp de de 2-3 zile.

Desi sunt putine cazuri in care locul se poate infecta, combinati un antibiotic usor cu solutia de propolis.

Daca problema persista in continuare adresati-va medicului dumneavoastra.

Tinctura de propolis in tuberculoza

Tuberculoza este o boala curabila, cel putin de la 1940, de cand a fost inventata streptomicina.

Datorita evolutiei virusului, multe din cazurile de tuberculoza au prezentat o oarecare imunitate la acest antibiotic. In ziua de azi nu se mai moare de asa ceva, dar in continuare ramane o boala care afecteaza plamanii si caile respiratorii.

Daca forma de tuberculoza prezinta imunitate la antibiotic, incercati pentru o revenire mai rapida tratamentul cu tinctura de propolis.

Timp de o luna, luati de 3 ori zilnic cate 30 de picaturi de tinctura de propolis.

Propolisul este cunoscut ca un bun antiviral, si are efecte benefice asupra TBC-ului.

In timp ce luati picaturile de tinctura de propolis, de 2 ori pe saptamana puteti face si inhalatii cu propolis.

La 250ml de apa fierbinte, adaugati 100 de picaturi de tinctura de propolis. Aceste inhalatii le faceti pe parcursul tratamentului.

Apa vie si sanatatea omului

Una din cele mai importante functii ale apei in organismul uman – spalarea si eliminarea din organism a toxinelor si a sarurilor. Din pacate, oamenii din lumea intreaga consuma prea multa sare. Inca cu citeva sute de ani in urma oamenii nici nu stiau ce este sarea. Lipsa ei nu-i impedica sa fie sanatosi si fericiti. Japonezii – unii dintre cei mai activi consumatori de sare (clorura de sodiu). Un fermier japonez, care ajunge la virsta de 60 ani, consuma in fiecare zi circa 60 g de sare. Cu alte cuvinte in acest timp (60 ani) el impune si forteaza ca prin rinichii sai sa fie filtrate aproape 1,3 tone de sare! De japonezi nu ramin in urma nici americanii. Pe linga faptul ca maninca sarea curata (nativa), ei mai consuma si produse mult prea sarate. asa ca sunca, cirnaciorii, preparate pentru lanci, carne de vita grasa, cipsuri, arahide sarate, si alte produse ce au concentratii ridicate de sare. Nu e de mirare, ca oamenii, deabea depasind visrta de 30 ani, sufera de tensiune arteriala ridicata, disfunctii renale, artrite, de asemeni scaderea elasticitatii elasticitatea vaselor sanguine, toate acestea reprezentind simptomele factorilor distructivi ale ucigasului Nr 1. Cantitatea de apa optima si calitatea ei corespunzatoare ajuta la coborirea nivelului de colesterol in singe. D-stra desigur, nu ati uitat ca apa in organismul uman se afla in stare lichida. Compozitia normala a apei – este un dar maret al naturii si cel mai bun remediu de tonifiere al organismului. In decursul experientei mele bogate de specialist pe intrebarile nutritioniste, alimentatie si consultatii pe sanatate, lucrind cu multi actori si artisti de filme si de televiziune, am descoperit, ca pot convinge pe oricare vedeta sa foloseasca acele lichide care ii vor pastra prospetimea fetei si silueta figurii mult mai mult timp, ca oamenii care folosesc apa obisnuita. Apa corespunzatoare cu organismul uman pastreaza celulele umane in stare normala si nu permite deshidratarea. In acest caz ridurile de pe git si fata se diminueaza considerabil, iar tot organismul isi pastreaza tineretea si sanatatea.

La oamenii, care consuma apa cu calitatea corespunzatoare (apa distilata, fructele si legumele proaspete si sucurile acestora) si in cantitati suficiente, mult mai bine functioneaza sistemul cardio vascular, circulator – cea mai importanta conditie pentru o viata lunga si sanatoasa.

Apa cu calitatile corespunzatoare ajuta la imbunatatirea functiei nu numai a organismului, dar si a creierului; cu alte cuvinte ea favorizeaza productivitatea si exactitatea gindirii. Explicatia aici e simpla: 15 miliarde de celule ale creierului vostru constitue in proportie de 80% apa.

Mult mai de atit, eu presupun, ca uneori se formeaza un circuit inchis: exagerat de nervos si alert, omul atit de mult se scufunda in problemele sale si neliniste, incit uita de importanta consumarii a apei de calitate corespunzatoare sau a altor lichide cu calitati similare. In loc de aceasta el se axeaza, izoleaza pe bauturile alcoolice, astfel inrautatindu si starea de depresie, umplindu-si stomacul cu substante daunatoare pentru el, care nu-l ajuta cu nimic. Ca rezultat, pe linga nervozitate si depresie el primeste dureri intepatoare in stomac, dereglarea batailor inimii si multe alte neplaceri si disfunctii. Dar in loc sa apeleze la apa normala (calitativa), acesti oameni, in cantitati mari isi administreaza aspirina, fumeaza tigari, si folosesc multi alti stimulenti.

Intodeauna tineti minte, ca pentru functionarea buna a celulelor nervoase, ele au nevoie de o cantitate suficienta de apa corespunzatoare. Sunt multe demonstratii, ca omul foarte mult sufera de insuficienta de apa. Dar D-stra intodeauna puteti veni in ajutor organismului, folosind LICHIDUL NATURAL.

D-stra trebuie sa cunoasteti adevarul, astfel corect puteti alege apa corespunzatoare si cantitatea ei necesara organismului vostru.

Este nevoie doar de tendinta voastra de a utiliza aceste daruri ale naturii, oferind posibilitatea de a avea o super-sanatate. Iar baza pentru ea ramine a fi in primul rind cunostintele, care ne permit sa scapam de multe boli si sa ne reintoarcem sanatatea si tineretea.

Pentru un om intelept, cea mai buna bautura este – apa!

SANATATE - De ce ai arsuri la stomac?

Aproape ca nu exista persoana care sa nu fi suferit, la un moment dat, de arsuri la stomac. In SUA, de exemplu, 60 milioane de oameni au parte de asemenea suferinte macar o data pe luna.

Cand nu e vorba de vreo boala ale carei simptome sunt si arsurile la stomac, e mai greu de descoperit care este motivul asa-zisei aciditati, cum i se mai spune in popor.

Adesea, e vorba despre mancare picanta, prajituri cu ciocolata sau doar o masa prea incarcata de Craciun sau Pasti.

Numai ca aceasta aciditate nu se trage doar de la alimentatie, conform Health.com. Iar daca arsurile tin mai multe zile, e cazul sa consulti un medic pentru a afla cauza acestora.

Inainte sa ajungi la medic, informeaza-te insa. E posibil sa afli singur cauza acestui disconfort. Nu te rezuma insa doar la propriul diagnostic.

Fumatul

Daca mai aveai nevoie de un motiv pentru a renunta la acest obicei extrem de nesanatos, iata-l! Fumatul poate avea ca rezultat aciditatea la stomac, conform cercetatorilor americani.

Acesta poate avea ca urmare slabirea consistentei valvei dintre stomac si esofag, ceea ce face ca acidul din stomac sa ajunga in esofag. Ce poti face pentru a scapa de arsurile la stomac in acest caz? Lasa-te de fumat!

Suplimentele cu ulei de peste

Uleiul de peste contine acizi grasi Omega 3, care apara natural inima de eventualele boli, depresie si multe alte neplaceri. Totusi, putini stiu ca poate avea ca si efect secundar arsurile la stomac.

Si asta pentru ca uleiul de peste - nu si pestele - pare sa fie responsabil de efecte secundare la nivel gastrointestinal.

Pestele, in ansamblu, este sarac in grasimi si bogat in proteine, ceea ce il face sa fie un aliment ideal pentru cei care trec printr-un episod de aciditate la stomac.

Stresul

Stresul este asociat cu aciditatea la stomac, dar relatia dintre acestea este mai subtila decat ti-ai imagina. Si asta pentru ca stresul in sine nu cauzeaza o crestere a aciditatii stomacului.

Conform unui studiu aparut in Journal of Psychosomatic Research, de vina este felul in care un om stresat isi percepe simptomele, printre care si arsurile de la stomac.

Se pare ca perceptiile sale sunt exagerate, nefiind vorba de mai mult acid. Cu alte cuvinte, oamenii stresati sunt mai constienti de arsurile lor la stomac, pentru ca stiu ca acestea sunt asociate cu stresul.

Menta

Menta, ca si uleiul de peste, este o sabie cu doua taisuri pentru stomac. Ceaiul de menta, capsulele cu ulei de menta si chiar bomboanele de menta supara adesea stomacul.

Motivul este acela ca menta tinde sa relaxeze valva care separa stomacul de esofag, favorizand ajungerea acizilor din stomac in esofag.

Obezitatea

Cu cat cantaresti mai mult, cu atat mai mare este pericolul sa suferi de arsuri la stomac. Un studiu realizat in 2003, publicat in Journal of the American Medical Association, a aratat ca riscul de a suferi de aciditate la stomac creste odata cu indicele de masa corporala.

Iar femeile par si mai predispuse, mai ales daca au intrat la menopauza.

Exlicatiile sunt diverse. Poate fi vorba despre dieta defectuoasa, excesul de grasime de pe abdomen si chiar chimicalele emanate de grasimea din organism.

Genele

Si daca iti supraveghezi cum se cuvine alimentatia si nimic nu pare sa se potriveasca, priveste in fata, stanga si dreapta la masa. Daca si parintii sau bunicii tai sufera de asa ceva, de vina ar putea fi ei, si nu ceea ce se afla in farfurie.

Studiile recente au aratat ca ai sanse de 30% - 45% sa ai aciditate la stomac pentru ca aceasta predispozitie ti-a fost transmisa prin gene. Restul, intr-adevar, depinde de tine: ce mananci, daca fumezi sau nu sau chiar daca faci sport.

De vina ar mai putea fi functionarea necorespunzatoare a stomacului sau o hipersensibilitate la acizii stomacali.

Arsurile la stomac sunt adesea descrise ca o „durere vie” care se situeaza sub stern sau popular zis in capul pieptului. Multe persoane asociaza aceste senzatii neplacute cu mesele copioase, foarte bogate in grasimi, in timp ce altele resimt o durere care apare noaptea si care perturba somnul din cauza stresului puternic la care sunt supuse zilnic.
Arsurile la stomac sunt o tulburare a starii de sanatate a organismului care se intensifica dupa luarea meselor si dupa ce persoana se intinde in pat sau isi inclina pozitia corpului. O mancare bogata in grasimi, foarte condimentata, menta piperata, cafeaua, alcoolul si tigarile se pot afla la originea arsurilor la stomac.

Cine sufera de arsuri la stomac?
Aproximativ 90% dintre persoane sufera arsuri la stomac in anumite momente din viata. Unii insa au astfel de crize extrem de frecvent. In cazul celor care au arsuri la stomac frecvente si de o intensitate mare este indicat sa se administreze medicamente speciale pentru a controla simptomele. Este indicat ca tratamentul sa fie recomandat de catre un medic specialist pentru ca arsurile la stomac se pot agrava si mai tare.
Femeile insarcinate sufera adesea de arsuri la stomac, in special in ultimul trimestru de sarcina. Specialistii sunt insa de parere ca o parte din vina o poarta si hormonul de sarcina – progesteronul – care incetineste procesul de digestie. De asemenea, in aceasta perioada sistemul digestiv functioneaza mai greu pentru ca presiunea din abdomen creste iar sucul gastric tinde sa urce catre esofag.
Exista un mit potrivit caruia arsurile la stomac survin in momentul aparitiei parului la bebelus. Studii recente efectuate pe un grup de gravide au aratat faptul ca exista un sambure de adevar. Astfel, cercetatorii din cadrul universitatii „John Hopkins” au confirmat ca gravidele care au acuzat arsuri la stomac au nascut bebelusi cu par, in timp ce gravidele care nu au suferit de asa ceva au adus pe lume bebelusi cu foarte putin par sau chiar deloc.
Cauzele aparitiei arsurilor la stomac
Arsurile la stomac frecvente sunt adesea un simptom clasic al unei tulburari a stomacului denumita refluxul gastro-esofagian. In urma cresterii cantitatii de suc gastric, acesta urca din stomac in esofag.

Cum poti stii daca arsurile la stomac sunt un simptom al refluxului gastric?
Medicul va stabili diagnosticul de reflux gastro-esofagian bazandu-se pe o descriere a simptomelor si in functie de frecventa lor (doua zile sau mai multe pe saptamana). Insa nici frecventa si nici gravitatea simptomelor nu reprezinta un bun indicator in ceea ce priveste tulburarile esofagiene.
Inainte de a evalua aceste probleme, probabil vei fi supus/a unui examen cunoscut sub numele de endoscopie care consta in introducerea unui tub in esofag pentru a studia peretele. Totusi, acest control este efectuat doar daca tratamentul medicamentos nu s-a dovedit eficient.
Esofagul este canalul care permite mancarii sa treaca din cavitatea bucala in stomac. Dat fiind ca functia esofagului este de a transporta hrana, peretele sau intra in contact permanent cu acidul gastric (acid si pepsina), la intervale mici de timp. Exista intre esofag si stomac un dispozitiv de inchidere care opreste trecerea continutului din stomac in esofag.
Daca se produce refluxul, esofagul poate in mod normal sa reintoarca continutul in stomac si de asemenea poate neutraliza acidul. Insa, exista o situatie speciala cand acidul gastric ramane in esofagul persoanelor afectate de boala refluxului gastro-esofagian mai mult timp decat este normal. Se intampla acest lucru pentru ca dispozitivul de inchidere dintre stomac si esofag nu functioneaza corespunzator sau pentru ca esofagul nu reuseste sa impinga continutul inspre stomac si sa neutralizeze acidul.
Saliva este unul dintre mijloacele pe care corpul le foloseste pentru a neutraliza efectiv acidului gastriccare se gaseste in esofag. In timpul somnului, cantitatea de saliva se diminueaza. Acest fenomen poate contribui la aparitia simptomelor de arsura la stomac in special pe timpul noptii. Fumatul diminueaza secretia de saliva iar nicotina din tigari are o influenta asupra dispozitivului de inchidere situat intre esofag si stomac.
Anumite alimente pot cauza o proasta functionare a dispozitivului de inchidere intre esofag si stomac. Printre acestea se numara alimentele cu multe grasimi, condimentele, ciocolata etc. Chiar si diferite medicamente eliberate pe reteta medicala pentru a trata anumite boli pot slabi dispozitivul de inchidere. De asemenea, obezitatea este un factor de risc in ceea ce priveste refluxul gastro-esofagian.

Refluxul gastro-esofagian acutizeaza probleme deja existente
Refluxul gastro-esofagian neglijat pe o lunga perioada de timp poate duce la iritarea peretelui esofagului (afectiune denumita esofagita) si implicit la aparitia cicatricilor la nivelul esofagului. Aceste cicatrici formeaza stenoze (ingustare a unui canal sau a unui orificiu din organism in urma unei cicatrizari, a unei inflamatii, a unei tumori etc) care pot ingreuna procesul de deglutitie.
Neglijat, refluxul gastro-esofagian poate cauza alte probleme grave. Peretele esofagului al persoanelor afectate de reflux gastric va suferi modificari celulare. Se poate produce afectiunea ulcerul lui Barett iar riscul de cancer de esofag creste simtitor.

Cand trebuie sa mergi la medic?
Daca simptomele arsurilor la stomac apar tot mai des si daca intervereaza cu somnul si activitatea cotidiana, este indicat sa consulti medicul. De asemenea, iata ce trebuie sa reprezinte pentru tine un semnal de alarma:
- simptomele apar dupa ce ai implinit 55 de ani;
- pierdere in greutate neasteptata;
- anemie sau scadere a nivelului de fier din sange (senzatie permanenta de oboseala, paloare a fetei, slabiciune fizica);
- stari de greata, insotite de varsaturi;
- dificultate la inghitire.

5 sfaturi pentru a limita arsurile la stomac
1. In momentul in care stai la masa relaxeaza-te. Acorda timp suficient meselor principale, mesteca incet pentru ca astfel iti ajuti stomacul sa digere mancarea.
2. Nu te intinde in pat imediat ce ai mancat. Asteapta cel putin doua ore. Evita sa consumi ceva inainte de culcare si foarte important: dormi pe o perna usor ridicata.
3. Evita sa bei alcool pentru ca ajuta la cresterea sucului gastric.
4. Sunt eficiente o serie de medicamente: antiacidele de exemplu sunt recunoscute pentru eliminarea arsurilor la stomac care apar ocazional.
5. Daca arsurile la stomac sunt asociate cu respiratie suieratoare, cu tuse, stari de greata si varsaturi este recomandat sa consulti de urgenta medicul.

Alimente de evitat/ de privilegiat
Anumite alimente pot contribui la aparitia arsurilor la stomac facilitand aparitia refluxului gastric in esofag. Altele pot creste producerea sucurilor gastrice. De aceea, este important sa ai grija la ceea ce iti pui in farfurie.
- De privilegiat: alimentele bogate in proteine (carne, peste, pasare) si produse lactate (lapte, branza slaba, produse degresate).
- De evitat: alimente bogate in materii grase (prajeli, lapte, carne grasa), ciocolata, menta (bomboane, ceaiuri etc) si ceapa.

5 «pansamente» naturale pentru ulcer

Arsurile gastrice pot fi calmate cu ajutorul unor remedii preparate în casă.

Fiind o afecţiune la care sunt predispuse mai ales persoanele care au o alimentaţie dezechilibrată şi care “uită” să mănânce, ulcerul poate fi calmat rapid cu ajutorul unei diete echilibrate şi cu câteva remedii naturale uşor de preparat.

1. Varza

Planta conţine vitamina U, o substanţă antiulcer, astfel că unul dintre cele mai bune remedii pentru afecţiune e sucul preparat din foile exterioare şi din cotorul verzei. Acestea se mărunţesc, se trec prin maşina de tocat, apoi se stoarce zeama şi se bea 100 ml de trei-patru ori pe zi, cu 40 de minute înainte de masă, timp de o lună.

2. Propolisul

Ai nevoie de 100 ml de alcool în care se amestecă 20 g de propolis. Preparatul se încălzeşte zilnic, la 40°C, timp de o săptămână, după care se ţine într-o sticluţă. Dimineaţa se iau 40 de picături de tinctură dizolvate în 100 ml de lapte.

3. Lemnul dulce

Pentru ulcer se poate face o cură de o lună sau două cu lemn dulce. Planta, care se găseşte la Plafar, are efect antiinflamator, cicatrizant şi regenerant, aşa că ajută la vindecarea leziunilor gastrice. Se recomandă infuzii zilnice dintr-o linguriţă de pulbere de rădăcină la o cană de apă clocotită.

4. Amestecul de plante medicinale

Sunt bune şi ceaiurile preparate din 20 g gălbenele, 20 g troscot, 20 g tătăneasă sau 10 g roiniţă. O lingură din acest amestec se adaugă la o cană de apă fierbinte şi se lasă la infuzat cinci minute, după care se bea de trei ori pe zi.

5. Gălbenuşul de ou

Un remediu recunoscut de medicina naturistă e amestecul a trei gălbenuşuri de ou de găină cu cinci linguri de miere. Compoziţia omogenă se lasă să “se aşeze” trei zile, după care se administrează dimineaţa, câte o lingură din preparat, cu 40 de minute înainte de masă.