Din secretele danturii perfecte

Suntem codaşii Europei la igiena dentară. Consumăm cel mai puţină pastă de dinţi pe cap de locuitor şi mergem la dentist doar când avem dureri. Ignorăm însă faptul că sănătatea precară a gurii afectează rinichii, articulaţiile, inima şi poate favoriza chiar şi cancerul.

O statistică efectuată anul trecut de o companie producătoare de pastă de dinţi arăta că un român consumă un tub şi un sfert (125 ml) de pastă de dinţi pe an, în vreme ce media europeană este de şase tuburi (600 ml) pe cap de locuitor. Mai mult, românii schimbă periuţa de dinţi abia după doi ani de folosire, deşi dentiştii recomandă înnoirea ei o dată la trei luni.

In jur de 70 la sută din români au carii şi aproape jumătate din populaţia ţării noastre are tartru şi respiraţie urât mirositoare. La fel de alarmant este şi faptul că românii merg la dentist doar când durerile dentare devin insuportabile şi când nu cedează la analgezice. Nici aţa dentară, nici apa de gură nu au mai multă trecere la noi, media de consum fiind cu mult sub cea europeană.

La dentist, o dată la şase luni

Este mult mai uşor să previi decât să tratezi. Mergând măcar o dată pe an la dentist pentru un control de rutină este mai puţin traumatizant, pentru că tratarea unei carii mici se poate face fără anestezie şi fără a fi necesară extirparea nervului, aşa cum se întâmplă în cazul infecţiilor mari, care afectează nervul. Dacă am face un calcul, am ajunge la concluzia că este şi mai puţin costisitor să mergem periodic la dentist şi să tratăm o problemă înainte ca ea să genereze complicaţii, precum infecţiile care necesită tratament cu antibiotice, îmbrăcarea dintelui cu o coroană metalo-ceramică sau chiar înlocuirea lui totală.

Alege o periuţă cu vârf alungit

Curăţarea eficientă a dinţilor depinde în mare măsură de periuţa pe care o alegem. Perii acesteia nu trebuie să fie duri, pentru că riscăm să zgâriem gingia până la sângerare şi să deteriorăm smalţul dinţilor, dar nici prea moi, căci în acest caz curăţarea nu ar mai fi eficientă. Şi forma periuţei este importantă. Vârful ei trebuie să fie mai subţire, pentru a avea acces şi la ultimele măsele, pe care, din păcate, multe persoane le curăţă superficial, motiv pentru care se şi cariază mai repede decât celelalte.

Nu apăsa tare pe dinţi

Presiunea aplicată la periere nu trebuie să fie foarte mare. Apăsând puternic pe periuţă, vom deteriora smalţul dinţilor, vom favoriza sensibilitatea dentară, vom răni gingiile şi le vom determina să se retragă, lucru care duce, în timp, la căderea dinţilor. Placa bacteriană are o consistenţă moale şi nu este nevoie să apeşi prea tare pe dinţi pentru a o îndepărta.

În ceea ce priveşte durata optimă de periere, aceasta trebuie să fie de circa două minute. Perierea îndelungată, care depăşeşte două minute, nu face curăţarea mai eficientă. Totuşi, estimarea presiunii poate fi dificilă, aşa încât cel mai bine ar fi să rogi dentistul să îţi arate cum să te speli corect.

Cele mai bune periuţe electrice sunt cele cu ultrasunete, care dizolvă eficient placa bacteriană

De ce să foloseşti apa de gură

Periuţa de dinţi îndepărtează doar 70 la sută din bacteriile din cavitatea bucală. Pentru o curăţare eficientă, trebuie să foloseşti, la fiecare periere, apă de gură şi aţă dentară. Apa de gură elimină bacteriile rămase în urma periajului pe dinţi şi pe mucoase, iar aţa dentară curăţă resturile alimentare dintre dinţi, acolo unde se formează frecvent carii.

Aceste produse nu sunt totuşi prea populare printre români, un studiu realizat anul trecut în mediul urban arătând că doar 8 la sută din cei intervievaţi folosesc apă de gură şi mai puţini decât aceştia, aţă dentară.

Şi dinţii de lapte trebuie îngrijiţi

Părinţii amână deseori tratarea dinţilor de lapte ai copilului pe motiv că aceştia vor fi oricum înlocuiţi cu dinţii definitivi. Aşa-numitele „carii de biberon" sunt sursă de infecţii pentru întreg organismul şi se pot transmite viitorilor dinţi.

Iar dinţii strâmbi, distanţaţi sau înghesuiţi le pot afecta micuţilor masticaţia, vorbirea, forma şi poziţionarea dinţilor permanenţi. Gingiile bebeluşului trebuie igienizate cu comprese cu apă distilată sau cu ceai înainte de apariţia dinţilor, iar periajul se face chiar de la erupţia primilor dinţi, cu periuţe şi pastă speciale. Prima vizită la dentist este indicată la vârsta de un an, iar la ortodont la trei ani, după terminarea erupţiei dinţilor de lapte.

Detartrajul se face anual

Prin periere putem îndepărta placa bacteriană, dar nu şi tartrul. Depunerea de culoare închisă favorizează apariţia cariilor, duce la retragerea gingiilor şi la instalarea parodontozei. Tartrul nu poate fi curăţat decât la stomatolog, fie manual, fie cu aparatul de detartraj cu ultrasunete. Dispozitivul curăţă tartrul cu ajutorul unor vibraţii scurte şi rapide, în combinaţie cu un jet de apă.

Atenţie, persoanele care poartă pacemaker nu pot face detartraj cu ultrasunete, ci doar manual!

Cum se face corect periajul

Specialistul nostru

Conf. dr. Anca Silvia Dumitriu Şef Catedră Parodontologie Facultatea de Medicină Dentară din Bucureşti

Bolile parodonţiului marginal (în trecut denumite parodontoze, dar acest termen nu mai este utilizat în literatura de specialitate) sunt afecţiuni ce lezează suportul dinţilor, totalitatea ţesuturilor ce le menţin şi le susţin pe oaseld maxilare. Parodontopatiile afectează numeroase persoane şi se întâlnesc de la vârstele tinere până la cele avansate, fiind în strânsă dependenţă cu igiena bucală.

Factorul determinant al acestora îl reprezintă microbii. Pe lângă aceştia, pot exista şi factori favorizanţi, ce pot fi locali (tartrul, poziţia dinţilor, fumatul) şi generali (anumite boli). Sângerările gingivale, mobilitatea dinţilor şi migrarea acestora, inflamaţiile sau retracţiile gingiei sunt semne ale afectării parodontale. Durerea nu este întâlnită decât în cazul complicaţiilor. Evoluţia bolii este lentă şi, în multe cazuri, nu are manifestări vizibile, ceea ce explică şi prezentarea la dentist deseori cu forme avansate ale bolii.

Igiena precară a dinţilor provoacă boli grave

Dacă excluzi din rutina zilnică periajul dentar sau dacă nu îl efectuezi corect, rişti nu doar carierea dinţilor şi căderea acestora, ci şi boli foarte grave, care afectează întreg organismul.

Cariile îmbolnăvesc rinichii

Când o carie nu este tratată, bacteriile din aceasta se înmulţesc şi ajung în circulaţia sangui nă, răspândindu-se în întreg organismul. Copiii care au dinţii cariaţi şi care nu se tratează la timp au o predispoziţie crescută la infecţii respiratorii, iar la maturitate au un risc mare de a dezvolta afecţiuni renale, articulare şi chiar boli cardiovasculare, semnalează specialiştii într-o serie de studii.

Ba chiar se pare că există o legătură directă între cariile netratate şi cancer, după cum arată un studiu efectuat de savanţii niponi de la Universitatea Nagoya. Analizând aproximativ 5.000 de persoane, aceştia au descoperit că riscul de apariţie a cancerului la colon este cu 136 la sută mai mare în cazul celor cu carii. De asemenea, infecţia dintelui creşte cu 68 la sută riscul de cancer pulmonar şi cu 56 la sută pe cel de tumori cerebrale. Probabilitatea apariţiei unei forme de cancer creşte proporţional cu numărul dinţilor stricaţi.

Controalele periodice la stomatolog te feresc de complicaţiile infecţiilor dentare

Gingivita netratată favorizează cancerul

Persoanele care suferă de gingivită au în sânge cantităţi anormale de substanţe inflamatoare, despre care se crede că ar sta la originea tumorilor canceroase. Un studiu al cercetătorilor de la Colegiul Imperial din Londra a arătat că indivizii care suferă de gingivită sunt cu 14 la sută mai expuşi cancerului, în comparaţie cu cei fără afecţiuni dentare. Aceştia sunt predispuşi în special la cancer de pancreas, de rinichi şi de plămâni.

Laser pentru un zâmbet strălucitor

Dinţii pot fi albiţi acasă, cu ajutorul unor benzi speciale, care se găsesc în farmacii şi care se aplică zilnic, timp de 10-14 zile. Pentru o albire mai eficientă, poţi recurge la un tratament cu gel, care se efectuează tot acasă. Gelul se aplică într-o gutieră care se realizează după mulajul dinţilor şi se poartă cinci ore pe zi, timp de 4-5 zile, după caz.

Mult mai rapidă, mai eficientă, dar şi mai costisitoare este albirea cu laser, care se realizează la dentist, într-o singură şedinţă. Spre deosebire de celelalte tratamente de albire, acesta are avantajul că poate fi efectuat şi de persoanele cu sensibilitate dentară.

Un copil din doi are dinţi strâmbi

Jumătate din copiii cu vârste între 10 şi 14 ani ar avea nevoie de un aparat ortodontic, potrivit unui studiu realizat în România de compania Dent Estet. Foarte mulţi copii ajung rar în cabinetele stomatolo gice şi nu tratează la timp problemele dentare, după cum relevă acelaşi studiu.

Copiii nu sunt conştienţi în legătură cu riscurile pe care le implică evitarea sau amânarea vizitei la dentist, motiv pentru care părinţii ar trebui să fie cei care să le explice importanţa igienei dentare.

Gravidele au risc de gingivită

În timpul sarcinii, femeile sunt mai predispuse la gingivită. Modificările hormonale induse de sarcină sensibilizează gingia la placa bacteriană, producând inflamaţii. Peste jumătate din gravide au sângerări gingivale, însoţite sau nu de dureri. Acestea apar încă din luna a doua de sarcină şi se agravează până în luna a noua. Tocmai din acest motiv, femeile trebuie să acorde o importanţă deosebită igienei dentare în timpul sarcinii, mai ales că tratamentele stomatologice trebuie evitate în această perioadă.

Cum tratezi sensibilitatea

Pentru a atenua durerile provocate de sensibilitatea dentară, poţi încerca pastele de dinţi speciale pentru dinţi sensibili şi apa de gură fluorurată, care ar trebui să întărească smalţul dinţilor. Dacă acestea se dovedesc ineficiente, trebuie să mergi la stomatolog pentru a-ţi recomanda un gel special desensibilizant. Acesta se aplică pe gutiere (mulaj al dinţilor) timp de câteva ore, pe o perioadă care poate merge de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcţie de cât de mare este sensibilitatea.

Dr. Diana Cojocaru medic dentist specialist ortodonţie-pedodonţie

Obiceiuri precum suptul degetului sau respiraţia pe gură sunt factori importanţi de apariţie a anomaliilor dentare şi maxilare la bebeluşi şi la copii. Dentiţia acestora trebuie urmărită de părinţi, de medicul pediatru şi de medicul ortodont încă de la erupţie şi trebuie tratată din timp orice anomalie. Corectarea anomaliilor în stadiu iniţial, prin măsuri ortodontice influenţează creşterea şi dezvoltarea osoasă, restaurându-se echilibrul necesar la nivelul cavităţii orale.

În cazul în care există anomalii dentare, este afectată ocluzia şi funcţionarea articulaţiei temporomandibulare, ceea ce duce la modificări în efectuarea tuturor funcţiilor orale: masticaţie, deglutiţie şi vorbire. De asemenea, dinţii înghesuiţi nu pot fi curăţaţi eficient prin periere, ceea ce favorizează formarea tartrului şi apariţia cariilor.

Aşa poţi avea o dantură sănătoasă!

Igiena danturii nu este suficientă pentru prevenirea problemelor dentare. Pentru a avea un zâmbet frumos, trebuie să şi mâncăm sănătos. Unele alimente favorizează apariţia cariilor şi afecţiunilor gingivale, în vreme ce altele protejează dinţii. Esenţial pentru sănătatea dinţilor este calciul. Un aport zilnic de 800 mg de calciu, care se găseşte în aproximativ 300 g de telemea, protejează dinţii de carii.

Există şi surse vegetale de calciu, cum ar fi soia, broccoli, varza albă, conopida, salata sau ţelina. Pentru că acest mineral are nevoie şi de vitamina D pentru a fi absorbit în organism, nu ar trebui să ocolim razele soarelui, care fac posibilă sintetizarea acestei vitamine.

Mănâncă fructe crude între mese

Consumate crude, legumele şi fructele masează gingiile şi stimulează astfel circulaţia sanguină la acest nivel. De asemenea, legumele şi fructele cu o consistenţă tare (morcovii, merele) curăţă dantura de resturi alimentare.

Mănâncă un măr după masă dacă nu te poţi spăla pe dinţi

Atenţie la pH-ul cavităţii bucale!

Cariile se formează atunci când în gură există un mediu acid, care erodează smalţul dinţilor. PH-ul normal al gurii oscilează între 5,5 şi 7, deci este uşor acid. Valoarea lui este mai mică de 5,5 atunci când nu ne spălăm pe dinţi şi resturile alimentare fermentează. Şi la contactul bacteriilor din cavitatea bucală cu anumite alimente, cum ar fi dulciurile, se formează acizi nocivi pentru dinţi. Vezi în tabelul din stânga ce alimente sunt indicate şi ce alimente nu sunt recomandate.

Fumatul favorizează bolile parodonţiului

Fumătorii au un risc de şase ori mai mare de a dezvolta parodontopatii, cunoscute popular sub numele de parodontoză, în comparaţie cu nefumătorii. Fumul de ţigară provoacă inflamaţii ale gingiei şi, progresiv, afectează osul care susţine dinţii, ducând la apariţia parodontozei. De asemenea, fumatul duce la pătarea dinţilor şi, cel mai grav, este un factor favorizant al cancerului oral.

7 alimente pe care să le consumi rar

1Dulciurile concentrate - mai ales dacă sunt consumate între mese, cresc aciditatea cavităţii bucale şi favorizează apariţia cariilor.

2Băuturile carbogazoase - atacă smalţul dinţilor.

3Seminţele, fisticul, popcornul - pot leza smalţul dinţilor până la crăpare. Cojile de popcorn pot intra sub gingii şi sunt greu de înlăturat.

4Lămâile şi portocalele - au un pH foarte acid, dăunător dinţilor.

5Băuturile reci - sensibilizează dinţii şi pot provoca fisuri. Trebuie evitate mai ales alternanţele cald-rece, de tipul supă caldă-suc/apă rece.

6Biscuiţii - se lipesc de dinţi şi pătrund uşor în spaţiile interdentare şi sub gingii, favorizând cariile.

7Oţetul - are, de asemenea, un pH foarte acid.

Vitamina C previne gingivita

Legumele şi fructele bogate în vitamina C calmează inflamaţia gingiilor şi opresc sângerările. Dacă suferi de gingivită, include în alimentaţie zilnic pătrunjel, varză, zmeură, căpşuni, guava, kiwi, afine, roşii, legume verzi, conopidă, dar şi cătină sau măceşe. Ocazional poţi consuma lâmâi, pentru că stimulează secreţia salivei, iar aceasta ajută la curăţarea dinţilor.

De asemenea, coenzima Q10 este importantă pentru sănătatea gingiilor şi recomandată persoanelor care suferă de gingivită sau de parodontoză. Aceasta poate fi procurată din fructele de mare sau, mai uşor şi mai ieftin, din suplimente alimentare cu Q10.

Ce poţi mânca în funcţie de pH

Alimente acide

-băuturile de tip cola, lămâile, fructele zaharisite sau glazurate, îngheţata, gemurile, biscuiţii, napolitanele, ciocolata, îndulcitorii sintetici (aspartam, zaharină), îngheţata, caşcavalul, parmezanul, iaurturile pasteurizate şi cu fructe, laptele praf, smântâna fermentată, pâinea, mămăliga, pastele făinoase, aluaturile de orice fel, orezul, ardeiul iute, fasolea, lintea, pop cornul, carnea de orice fel, mezelurile, grăsimea, icrele, ouăle de găină, băuturile alcoolice, oţetul, murăturile în oţet, maioneza, ketchupul, muştarul, curry, pasta de roşii, bulionul, uleiurile rafinate de floarea-soarelui sau de măsline.

Alimente alcaline

-apa, laptele proaspăt, sucurile din legume rădăcinoase, ceaiurile neîndulcite de plante, morcovii, cartofii, spanacul, ciupercile, mazărea verde, broccoli, conopida, roşii le crude, varza roşie şi albă, ceapa, usturoiul, prazul, salata verde, sfecla, castraveţii, pătrunjelul, dovleacul, ridichile, vinetele, untul, kefirul, iaurtul simplu nepasteurizat, urda, telemeaua, ouăle de prepeliţă, uleiurile de floarea-soarelui sau de măsline presate la rece.

Specialistul nostru

Dr. Raluca Drăghici medic stomatologie generală

Pentru a preveni cariile dentare, ar trebui să folosim o pastă de dinţi şi o apă de gură îmbogăţite cu fluor. De asemenea, putem lua fluor din peşte, dar pentru a beneficia de o cantitate suficientă, ar trebui să îl fierbem sau să îl preparăm la cuptor, şi nu să-l prăjim. Suplimentele alimentare de fluor sunt indicate persoanelor care fac frecvent carii, iar dozele ar trebui administrate doar de medicul stomatolog, care ţine cont de greutatea, de vârsta şi de tipul de pastă de dinţi folosit de pacient.

Dacă se folosesc cantităţi crescute de fluor, poate apărea fluoroza, care se manifestă prin stare de nervozitate, prin tremur, oboseală, lăcrimarea ochilor, dureri de cap, dureri abdominale, dureri osoase şi prin respiraţie urât mirositoare. Pe dinţi pot apărea pete albe sau maronii, care favorizează apariţia cariilor.